Avem o veste buna si o invitatie pentru toti cetatenii din Tara lui Andrei: Asociatia Cetatea Brasovului organizeaza a 4-a editie a Duatlonului si te asteapta sa te inscrii la evenimentul din 17 septembrie.

Proba de alergare se va desfasura in mare parte pe “Pista de alergare de la poalele Tampei” un proiect castigator in Orasul Tau in ianuarie 2010. Noi, cei de la Asociatia Cetatea Brasovului, echipa din spatele proiectului, ne-am tinut de promisiune si am devenit un instaurator de traditie sanatoasa.

Iti place sportul, miscarea, aerul curat de munte, ai o bicicleta cu care vrei sa incerci piste noi? Esti chemat fie ca alergator (profesionist sau doar pasionat), fie ca biciclist (priceput sau mai putin expert) sa te inscrii in Dutalon-ul de la Brasov.

Evenimentul se va intampla pe 17 septembrie 2011 si are mai multe grupe in care te poti inscrie, dupa iscusinte si preferinte: fie la Profi, fie la Hobby pentru Stafeta, sau Individual, cu colegii de serviciu sau singur, la probele de feminin sau de masculin.

La 11:00 se da startul pe traseul de sub Tampa, o parte din cursa are loc chiar pe pista de alergare finantata de Petrom. La orele 17:00 se dau deja coronitele, diplomele si concurentii se felicita intre ei.
Daca te gandesti ca pe la mijlocul lui septembrie incepe treaba mai multa si orasul devine brusc mai agitat, atunci evenimentul o sa fie o escapada extrordinara. Ce ne dorim este ca lumea sa se indrepte grabnic catre inscrieri si sa fie cati mai multi participanti la Brasov!

Cel mai bine este sa intri pe site-ul evenimentului, www.duatlon.ro si sa incepi pregatirea, pentru a fi in forma la alergare si pentru traseul de mountainbike. Daca nu te crezi prea iscusit, poti indemna un prieten sa o faca.
Ne auzim cu impresii de dupa. Si nu uita sa treci in calendar 17 septembrie - ziua Duatlon-ului brasovean. Alergare usoara si placuta prin treburile de zi cu zi!

Gata. Rotile bicicletelor din sectorul 3 pot circula in voie pe inca 2500 de metri de pista din Parcul Titan. Pista este proaspat amenajata si reprezinta rezultatul celei de-a cincea editii a Crosului Petrom.

In toamna lui 2010, 2 202 doritori de alergare au terminat crosul din jurul Palatului Parlamentului, pe traseul Bulevardul Libertății - Calea 13 Septembrie - Strada Izvor - Bulevardul Națiunile Unite. Conform promisiunii Petrom si anume ca pentru fiecare alergator prezent la cros construim cate un metru de pista de bicicleta, ar fi trebuit sa facem o pista de 2 202 metri.

Numai ca noua ne plac cifrele rotunde si nu vrem sa lasam pista asa, in coada de peste, asa ca am hotarat sa facem tot 2500 de metri, ca si in 2010. Aceasta pista este a treia finalizata, dupa cea din Herastrau si inca una in Titan. Astfel, am reusit si am amenajat impreuna  6700 de metri de pista de bicicleta.

  Asa ca, de acum va invitam la o tura mai lunga de mers cu bicicleta prin Parcul Titan si va  asteptam si anul acesta la cea de-a  6 editie a Crosului Petrom care va avea loc pe data de 25 septembrie in Piata Constitutiei.

Scolarii din satul Gropeni, judetul Braila, sunt cei mai noi beneficiari ai finantarii de 5 000 de euro. Pentru ei si pentru profesorii care i-au ajutat sa propuna proiectul, acest lucru inseamna ca vor ajunge direct in Wonderland cu sponsorizarea castigata, asa cum este si numele proiectului lor.

Pentru unii copii, Wonderland-ul, adica faimosul taram de minuni al personajului Alice, nu contine iepuri vorbitori sau regine bune si rele, ci inseamna un spatiu plin de pomi fructiferi, de iarba pe care poti sta pentru a citi o carte si alte astfel de minuni ale naturii. Astfel de copii sunt si eleviii care invata la Scoala cu clasele I-VIII Gropeni.
Proiectul depus de Alina Merisor, coordonatoarea lor, povesteste cum spatiul care acum este  unul deloc valorificat, se va transforma intr-o minilivada de nuci punctata pe margine de cativa alti pomi fructiferi, bancute la umbra acestor copaci si un loc de joaca amenajat cu leagane, tobogane si balansoare.

Wonderland-ul din satul Gropeni va fi micul loc de retragere si relaxare atat al copiilor, cat si al profesorilor. Si pentru ca oricine are nevoie de putin liniste, de un loc unde sa te ascunzi de lucrurile care nu iti convin prea mult sau sa te bucuri in pace de cele care te incanta, locul va fi deschis si celor din comunitatea din Gropeni. Cine stie, poate ne vor chema in curand la o dulceata de nuci din livada lor :)

Si pana la o noua serie de felicitari pentru castigatorii lunii august, va mai reamintim regulile dupa care se desfasoara competitia din Orasul Tau: un proiect castiga finantare prin frumusetea ideii si prin promovarea corecta. Avem in continuare surprize in care vedem cum participantii, din prea multa dorinta de a castiga, incearca sa gaseasca diferite metode in afara regulamentului, pe care il poate consulta oricine aici. Noi spunem in continuare ca doar voturile corecte sunt validate, asa ca mai bine ne concentram pe promovare, pentru ca ideile bune sa primeasca finantare pentru merite reale.

Sa auzim de cat mai multe taramuri minunate in mijlocul naturii si sa contribuim atat la aranjarea, dar mai ales la ingrijirea lor!

Iti doresti un Bucuresti mai verde, in care tu sa decizi cum sa folosesti spatiile publice?

Acesta este motivul pentru care RFI Romania a adus PARK(ing) Day in Bucuresti - ne-a placut conceptul proiectului global ce a transformat numai anul trecut 850 de parcari in parcuri.

E un mix potrivit intre eveniment ecologic si activism pentru un oras al cetatenilor, doua teme pe care ne-am straduit sa le aducem in centrul atentiei si prin emisiunile si subiectele acoperite de stirile postului nostru de radio. PARK(ing) Day este un eveniment mondial care a pornit in San Francisco, in 2005, si are loc in fiecare a treia vineri a lunii septembrie - anul acesta este pe 16 septembrie. Misiunea PARK(ing) Day este sa atraga atentia asupra nevoii de mai mult spatiu public, sa genereze dezbateri despre cum este creat si alocat spatiul public si sa imbunatateasca viata orasenilor, macar pentru o zi.

In alte tari, de PARK(ing) Day, oamenii pun gazon intre doua masini, instaleaza acolo doua fotolii si citesc ziarul sau beau o cafea. Altii joaca tenis de masa sau cricket ori, de ce nu, chiar picteaza in aer liber. Este un concept jucaus, care are rostul de a relaxa, de a te trimite cu gandul la iarba verde, la timp liber - intr-o vineri, in centrul orasului. Ne-am imaginat cum ar arata Bucurestiul fara masini si claxoane, cum ar fi daca pietonii si biciclistii nu ar mai trebui sa se strecoare cu grija ca sa-si faca drum.

Anul acest PARK(ing) Day Bucuresti a ajuns la a doua editie si va avea loc pe 16 septembrie. Anul trecut, am ales sa lasam ONG-urile sa povesteasca despre proiectele lor. Anul acesta insa, e randul tau, al cetateanului, sa transformi parcarea inchiriata de noi intr-un spatiu asa cum ti-l doresti.

Noi ne ocupam de partea administrativa, decoram treizeci de locuri de parcare cu gazon, iar tu trebuie sa implementezi "idei pentru PARK(ing) Day" - un concurs de idei pe care l-am lansat acum doua saptamani, in care strangem idei creative de la cetateni, ONG-uri, activisti, artisti.

La sfarsitul concursului (21 august) vor fi selectate zece grupuri de participanti creativi care isi vor pune ideile in practica intr-una dintre parcarile bucurestene transformata, pentru o zi, in "altceva". Detalii, regulamentul si modalitatea de inscriere se gasesc pe site-ul parkingday.rfi.ro.

Te asteptam sa te inscrii si sa participi la PARK(ing) Day Bucuresti.

Revedica-ti orasul!

Vorbim despre primul audit national transparent al serviciilor sociale, demarat de HHC (Hopes and Homes for Children Romania) in parteneriat cu institutiile statului roman. Premiera sta si in implicarea copiilor in evaluarea sistemului social, evaluare ce va avea loc din iulie si pana in septembrie 2011.

Sa facem prezentarile
In primul rand, sa facem introducerile: HHC este o organizatie non-guvernamentala pe care am cunoscut-o la Targul pentru promovarea prevederii 2% organizat in primavara in Petrom City. Fundatia, recunoscuta la nivel international, lupta alaturi de institutiile statului pentru reformarea sistemului de protectie sociala a copilului. Misiunea lor este eradicarea tuturor institutiilor de tip vechi din domeniul protectiei copilului din Romania pana in anul 2020.

Cine va beneficia de rezultatele studiului si cine contribuie la realizarea lui
Auditul va fi realizat de Fundatia Hope and Homes for Children Romania, ARK (Absolute Return for Kids) si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Beneficiarii studiului vor fi copiii din sistemul de protectie a copilului din Romania care, pentru prima oara, vor putea influenta direct rezultatele: isi vor spune parerea despre sistemul actual si vor descrie sistemul in care si-ar dori sa creasca.
In plus, managerii din serviciile sociale vor contribui cu idei pentru un sistem social mai bun, iar aceste propuneri vor forma o componenta aparte a auditului social national.

Cum se va desfasura auditul
In perioada iulie – septembrie 2011 va fi evaluata fiecare Directie de Asistenta Sociala din consiliile judetene (fiecare DGASPC) si fiecare institutie de tip vechi din sistemul de protectie a copilului. Vor exista trei chestionare, care analizeaza institutiile de tip vechi, capacitatea institutionala de ansamblu si eficienta financiara a sistemului. Acestea vor colecta datele si interpretarea lor va fi publicata la sfarsitul lunii octombrie. Sefan Darabus directorul national al HHC Romania declara ca “Rezultatele evaluarii vor arata pentru prima data transparent care este situatia reala a sistemului de protectie.”
Pe baza rezultatelor Auditului, HHC Romania, ARK si Ministerul Muncii vor elabora un Plan National Strategic pentru inchiderea tuturor institutiilor de tip vechi din Romania in urmatorii ani si  o politica publica de prevenire a abandonului.

Felicitari celor de la HHC pentru aceasta initiativa care are sansa, pentru prima oara in Romania, sa aduca o schimbare reala in vietile copiilor intrati in sistemul public de protectie a copilului!

Luna iulie este o luna tare calduroasa. Si cu totii ne ferim de soare si de temperaturile prea ridicate. Unii reusesc insa sa gaseasca tot felul de metode de a scapa de canicula. De obicei se intampla asa pentru ca oamenii au tot felul de idei si isi pun creativitatea in miscare.

Cam asa se intampla si cu problemele sociale si solutiile pe care le gasim acestora: in lipsa de bugete si investitii, creativitatea, mai ales cand e vorba de voluntariat, vine sa substituie lipsurile si sa aduca un plus de optimism. Asa ca luna aceasta vom vorbi, la initiativa noastra si votul prietenilor de pe Facebook, despre Creativitate si voluntariat.

Citind articolele de luna aceasta, veti descoperi mult entuziasm, pentru ca vorbim cu oameni carora le vin in permanenta idei de cum sa ajute prin diverse metode mai putin intalnite.Voluntariatul nu exclude distractia, iar luna iulie, pe Jurnal, vom demonstra exact acest lucru.

Fie ca vorbim despre o sansa la educatie oferita copiilor defavorizati, fie despre probleme de sanatate existente in spitalele de copii sau despre petrecerea timpului liber si chiar despre solidaritatea dusa peste hotare, creativitatea se manifesta pretutindeni. Ca lucrurile sa se intample cu optimism si pentru ca atmosfera sa fie cat se poate de frumoasa, este nevoie de un spirit tanar, de bucurie si de mult joc.
Probabil in toti voluntarii si in toate organizatiile reprezentante ale societatii civile exista acest spirit de copil, pentru ca asa reusesc sa treaca peste probleme si sa le transforme in lucruri constructive. Numai ca acestea toate le vom afla citind articolele cu si despre ei.

Citire placuta!

Sunt Tedy Necula. Un incepator in cariera cinematografica. Si poate ca uneori imi doresc sa fiu mereu incepator. Atunci cand esti la inceput, ai in fata ta foarte multe cai pe care o poti apuca. Cand nu mai esti incepator, ai calea ta pe care nu trebuie sa o lasi sa se ingusteze sau sa pici de pe ea. E mai complicat. Intrebati-l pe Andrei, sa va zica daca nu e asa!


Sunt regizor si producator de film, reclame si videoclipuri. Lucrez spoturi sociale pentru fundatii din tara si afara, documentare cu mesaje sociale puternice si inspirationale; si videoclipuri care imi permit sa acumulez buget pentru celelalte proiecte de film independent.

Este un domeniu in care foarte multi ar vrea sa intre. Mai ales ca actori. Majoritatea  fetelor pe care le-am cunoscut, in a doua jumatate de ora de discutii au dat-o: "si nu ma bagi si pe mine intr-un film de-al tau?"... Stie Puya de ce zice, ce zice uneori... Adevarul e ca lucrez intr-un domeniu in care toti cei care intra, pot avea satisfactii mari, atat financiare cat si artistice.
Dar mai presus de toate, ce este cel mai important pentru mine, comunicand prin film, fie el de 2 ore, o ora, 5 minute sau 30 de secunde, reusesti sa schimbi oameni! Reusesti sa transmiti un mesaj audiovizual, prin care poti ajuta fiecare spectator sa isi vada altfel viata. Sa se bucure de fiecare zi si daca tot se bucura, SA FACA ceva in fiecare zi.

Ce treaba are ce fac eu cu voluntariatul? Una  foaaarte mare. Voluntariatul iti creeaza portofoliul! CV-ul! De cate ori nu ati ajuns sa aveti prima discutie cu angajatorul si sa iti spuna "Nu te putem angaja pentru ca nu ai experienta." Si atunci intrebarea ta fireasca ce iti vine in cap este urmatoarea: Cum sa am experienta daca nimeni nu ma angajeaza pentru ca... nu am experienta! 
Insa raspunsul la intrebarea aceasta este si mai simplu. Daca nu am experienta, mi-o fac! Cum? Prin voluntariat! Voluntariatul ma ajuta sa imi incep drumul in cariera pe care mi-o doresc, de capul meu! Prin voluntariat, voi capata experienta lucrand, fie proiecte mici, proprii, din ce in ce mai dezvoltate, fie lipindu-ma la un grup de oameni care deja face sau lucreaza in domeniul pe care mi-l doresc. Evoluez, imi apar stelute in plus la Awareness, portofoliul/CV-ul se mareste, apoi cand ma duc la angajator, El sau Ea incepe sa zambeasca la mine.

Exemplu personl: Am intrat in liceu acum 7 ani. Ba da, l-am terminat intre timp. Diriga mea se ocupa atunci si de partea de proiecte educationale europene si ne-a inclus intr-un proiect in care aveam de facut doua scurtmetraje despre viata de liceu. Eu care mai avusesem experiente actoricesti in filme (nu trebuie sa fii neaparat fata ca sa iti placa sa fii actor... ) am creat o echipa de 5-6 in clasa, am apelat la o organizatie (Junior) si le-am spus, "Vrem sa invatam sa facem film!". Un an mai tarziu, aveam deja in CV 3 scurtmetraje din ce in ce mai evoluate ca tehnica si poveste, plus o echipa de 3 oameni care au ramas langa mine in creatiile pe care le-am facut. Cu unul din ei mai filmez si acum din cand in cand, cu toate ca nu avem acelasi domeniu de lucru.

Dupa cele 3 scurtmetraje, o conjunctura a facut sa ajung sa realizez prima reclama TV. Un spot social pentru o campanie de sanatate publica. A fost foarte bine primita pe TV. Dat fiind experienta de voluntar pe care o aveam deja de 5 ani in Fundatii si ONG-uri, in urmatori doi ani am mai realizat 3 spoturi TV pentru campanii sociale. Tot semi-voluntar. In schimb partea frumoasa e ca echipa mea ajunsese la 12-14 oameni, profesionisti in domeniu, care aveau si echipament si care ma ajutau cu drag in proiectele independente.

Fara oameni care sa aiba incredere in tine, nu poti ajunge nicaieri! As avea nevoie de un post separat ca sa le multumesc tuturor oamenilor care m-au ajutat sa ajung aici. Si asa ca o sa le multumesc celor 3 oameni care m-au ajutat enorm: doamnei profesoare de biologie, Sachelarie, care in clasa a sasea a strigat la mine si mi-a spus ca scriu hieroglife cu picioarele (dat fiind dizabilitatiile mele), dar a facut-o cu buna intentie si de atunci am ajuns sa ma concentrez si sa scriu citet. Multumesc uneia din bunicile mele care mi-a spus ca daca nu fac efort sa imi coordonez pozitia corpului in timpul mersului, o sa sufar cand voi creste mai mare, pentru ca niciuna nu va sta cu mine... si m-am ambitionat sa ma controlez si mai mult. Si am fost surprins sa ii contest  teoria... Si a treia persoana,  este unul din fostii conducatori ai unei mari facultati de film care mi-a spus "Tu ai un handicap, deci nu poti intra in facultatea noastra", caruia ii multumesc pentru ca neintrand acolo am avut cum sa fiu autodidact si sa imi aleg propriul stil de a acumula cunostinte si experienta in regia de film!  Toti trei, ca si ceilalti, sunt foarte importanti pentru mine!

Asa ca ideea cu voluntariatul nu aduce bani e falsa rau. Nu aduce pe loc, asta da, dar te dezvolta! Te face sa ajungi profesionist! Te ajuta sa dai ceva de la tine, tu de fapt pretinzand ceva de la altii. Pentru ca voluntar fiind si progresand intr-un domeniu, ceri gratuit, te dai pe tine, ajungi sa fii valoros, tu evoluezi,  relatiile cu ceilalti evolueaza, si ajungi la punctul in care esti stapan pe ceea ce faci.

Apoi ce faci?... Doua lucruri importante: 1. Faci ceea ce iti place. 2. Faci bani si cariera pentru ca in anii in care ai crescut in domeniu ca voluntar, ai capatat destule skills-uri, macar pentru a pretinde o suma de entry-level in schimbul activitatii prestate.

Si cand ajungi pe drumul tau in cariera si ai succes si o duci cat de cat ok, renunti sa mai faci voluntariat? Aici tine de fiecare cum decide. Fiecare simte intr-un anume fel. Eu de exemplu recunosc ca gurile vorbitoare (nu neaparat rele) spun ca Tedy Necula nu mai face voluntariat. Cere bani. S-a ajuns!.... Ei bine partial este adevarat. Si explic de ce. Nu mai fac voluntariat in sensul primar, propriu, deoarece lucrez intr-un domeniu in care pe de o parte calitatea materialului filmat costa bani destul de multi ca sa arate bine, iar pe de cealalta parte, filmul este o munca de echipa, iar eu nu pot sa nu imi platesc echipa pentru ceea ce lucreaza, chiar daca eu as face voluntar ceea ce fac.

Asa ca incerc sa fac un lucru care mi se pare interesant si foarte productiv. Incerc sa formez echipe de voluntari carora le tin traininguri teoretice si practice in filmmaking, pe care apoi ii implic in proiectele mai mici sau mai mari, cu buget  redus, astfel ei dezvoltandu-se si facand awareness + portofoliu... = cariera.

De exemplu de 2 ani ma bucur sa fiu trainer in cadrul BYP Team, unde 6 echipe de cate 5 oameni au realizat spoturi sociale, chiar pe tema voluntariatului.

De altfel, Filmmaking.RO (Filmmaking Romania - site-ul si labelul meu de productie) a inceput ca fiind primul portal din Romania pentru cei care vor sa invete Filmmaking.  Intre timp, am fost hackuit de rusi, s-au dus toate articolele iar acum lucram la un PDF despre Cum Sa Faci Un Film. In continuare, pe langa proiectele de productie, pot tine traininguri oriunde exista echipe doritoare sa intre in Filmmaking.

Tara lui Andrei este o lume ideala in care nu este nevoie nici de presedinte, institutii si bani, pentru ca aici oamenii traiesc prin atitudine pozitiva si productiva, prin dorinta de a face ceva bun si prin forta crearii unei echipe mari! Care dezvolta lucruri si oameni!

Goodies:

Primele scurtmetraje facute in liceu (2005): http://vimeo.com/5347774
Primul Spot TV (2006): http://www.youtube.com/watch?v=9hweJp8AYbk
Ultima premiera de la TIFF 2011 (acum 2 saptamani): http://www.youtube.com/watch?v=4v3aH0J4BNs
Web Tedy Necula: www.tedynecula.com & www.filmmaking.ro 

Va multumesc si... actiune!

Pentru unii dintre noi vacanta de vara e o mare dezamagire. Petreci tot anul planuind toate traznaile posibile, dar ajungi in iunie cu o moleseala de om batran care te agata de pat si de serialul pe care il revezi acum pentru a treia oara, doar-doar se intampla ceva altfel. Pana te dezmeticesti, vacanta a trecut, iar tu ai citit o carte toata vara, nu douazeci cum ti-ai dorit, bronzul e indoielnic, iar sentimentul pe care incerci sa il ignori e o combinatie nefericita intre regret, dezamagire si toamna.  In final, simtiri de genul asta te pun pe picioare si te indeamna sa iei niste decizii. Fie ca te hotarasti sa mai mergi o data la mare, fie inveti sa canti la tobe, fie te-apuci sa inveti franceza, important e sa iesi din pijamale si sa faci ceva de care sa fii mandru.

Sa zicem ca decizi sa fii voluntar. In prima faza nu prea conteaza pentru ce, poti sa fii voluntar la berar, sa stai printre oameni si sa ii inveti despre reciclare. Recomandarea mea, pentru ca-i vara, e sa iti faci de lucru intr-o echipa care organizeaza festivaluri, concerte sau targuri, preferabil  intr-un oras nou sau in alta tara, ca sa poti, totusi, sa te bucuri de vacanta. Voluntariatul inseamna flexibilitate si mobilitate, asa ca du-te unde vrei, fa ce vrei.

Dupa o relatie de vara, scurta si intensa, o sa te gandesti ca vrei mai mult. De la voluntariat. Toamna e prielnica pentru decizii serioase, asa ca poti sa te indrepti spre o organizatie. O sa fie greu: sunt multe, diferite si faine. Ca sa nu faci vreo alegere nepotrivita, studiaza-le pe toate de-a fir a par sau suna un prieten.  Apoi aplica increzator, nu spune minciuni la interviu si nu te certa cu nimeni in perioada de proba. Pune centura de siguranta, esti salvat pentru un an, doi, trei, cati vrei. Totusi, nu porni cu asteptari mari, asta nu face niciodata bine la suflet.  Mergi copacel, vezi ce-ti place si nu te teme daca altii sunt mai entuziasmati decat tine.  O sa vina si vremea ta.

De exemplu, eu am fost membru Voluntari pentru Idei si Proiecte  timp de trei ani. Un an intreg am incercat sa ma integrez si am lucrat cu doua maini stangi la un proiect. Anul doi a venit cu mai multa minte, asa ca am coordonat eu un proiect si i-am invatat pe altii cum sa se descurce cu doua maini stangi.  Ultimul an a fost imbelsugat, cu mai mult din toate: responsablitati, prieteni, voie buna, satisfactii si ore de munca. Doi ani m-am chinuit sa imi dau seama daca ma ajuta voluntariatul, sa-mi dau seama daca intr-adevar ma duce undeva, daca ma pregateste pentru viitor. Mi-am raspuns intr-un final cu un DA puternic. A fost bucurie mare atunci.

Stii, intr-un fel, voluntariatul e ca un frate mai mare care te invata de bine si care iti face cunostinta cu prietenii lui faini, dupa care iti da drumul brusc la mana si te lasa sa te descurci singur. Eu pot acum sa ma descurc singura. Stiu unde sa caut si unde sa gasesc, stiu ce pot si, mai ales, nu-mi mai e la fel de teama de viitor. M-am obisnuit sa-mi fie mai greu din cand in cand si am invatat sa imi rezolv singura problemele. Pentru ca lucrurile devin si serioase din cand in cand. Nu a zis nimeni ca e o joaca; prin voluntariat iti exersezi abilitatile sau iti faci altele, explorezi si incerci sa te gasesti printre atatia alti oameni care iti seamana.  Cu sinceritate spun ca poti sa faci tot ce vrei. Orice idee ai, cu oamenii potriviti langa tine, e realizabila.

Dar hai, nu uita ca e vacanta. Asa ca inainte sa faci orice, ia-ti tenisii-n picioare si umple-i cu nisip. La mare!

Sunt deja 2 ani de cand sunt membru activ si pasionat de asociatia studenteasca din care fac parte, ASER (Asociatia Studentilor Economisti din Romania). Nu stiu cum se face, dar de fiecare data cand trebuie sa ma prezint, mi se pare relevant sa incep cu acest detaliu.

Cu putin timp inainte sa imi incep studentia, am prins fara sa vreau ideea ca voluntariatul este o activitate foarte tare. Intre timp, ideea a prins radacini, a crescut mult mai puternica si mi-a demonstrat ca, de fapt, voluntariatul ma defineste! Fara sa stiu, urma sa am parte de experiente unice si valoroase, de provocari, de gustul succesului dar si de cel al greselii, de importanta responsabilitatii si de cea a autodepasirii. Un grup de tineri, ca si mine, mi-au fost alaturi inca de la inceput si mi-au insuflat spiritul ASERist, caruia ii sunt atat de recunoscatoare in prezent.

Desi simt ca am contribuit cu mult mai mult decat asumarea si indeplinirea unor responsabilitati bine definite, curajul de a incerca lucruri noi inca de la inceput si-a spus cuvantul. Pentru inceput, am aplicat in cadrul departamentului de Marketing&PR iar apoi am devenit membru in echipa de organizare a 2 proiecte pentru studenti si o revista studenteasca. Incheiam parteneriate media, mergeam la intalniri, scriam comunicate, sunam invitati, scriam articole, am intrat in comunitatea New Media School din CROS si cate si mai cate.

Mai apoi, in anul urmator, mi-am propus sa experimentez urmatorul nivel. Am candidat pentru functia de Vicepresedinte Marketing&PR insa am reusit doar performanta de “runner-up”. Nu am renuntat, asa ca mi-am luat in grija pentru un an intreg, responsabilitatea coordonarii unui proiect, chiar revista studenteasca la care lucrasem pana atunci, Asertiunea. Experienta de Project Manager a fost cel mai incredibil si puternic lucru cu putinta, iar pentru ca in paralel am continuat si activitatea mea de marketer ca Online Strategy Developer, anul acesta am candidat pentru functia de Manager al Deprtamentului de Design, aflat la inceput de drum. Imi doresc sa cred ca am obtinut increderea ASERistilor de a imi incredinta aceasta responsabilitate atat datorita muncii si dedicarii mele constante, cat si ideilor indraznete construite in strategie.

Spiritul de voluntar pasionat, pentru ca de asta vorbim, continua sa ma tenteze sa imi dedic cat mai mult din energia si timpul de care dispun. Am ajuns sa privesc cu alti ochi zilele libere, activitatile care parca nu isi mai gasesc locul in To Do List-urile zilnice sau informatiile depasite pe care le primim in facultate. Cand ajungi in stadiul in care sa vrei sa oferi societatii inapoi tot ce stii, inzecit, pornesti o lupta destul de grea cu cei din jur si, in acelasi timp, cu propria ta motivatie.

Va spun sincer ca nu imi pot imagina cum arata destinatia acestui drum. De curand am ajuns la rascrucea care m-ar fi putut tenta sa aleg scurtatura sau Exit way-ul, insa am facut cu certitudine un prim pas in directia opusa. Am ales calea “accidentata” si cu obstacole la tot pasul. In schimb, sustinerea primita a devenit coplesitoare si astfel face ca privitul drept inainte sa imi fie mult mai usor. Sentimentul contributiei mele mici la cresterea unei entitati, a unei parti din societate, este de-a dreptul extraordinar!

Vor fi multi ani pana ca spiritul voluntariatului sa isi piarda din intensitate, pana sa ma redefinesc cu ajutorul unor alte idei in care sa ajung sa cred. Pana atunci, imi voi incepe diminetile si imi voi incheia serile tarzii cu gandul la viziunea inspirationala a unui grup de tineri puternici.

Mereu mi s-a parut amuzant faptul ca voluntarii, in general, lucreaza foarte mult, uneori chiar exagerat de mult comparativ cu niste simpli angajati. Gradul de implicare al unor voluntari este mereu mai mare decat gradul de implicare al unor angajati. Nu, nu-i un studiu, n-am nimic oficial, e doar ceea ce am observat.

Diferenta dintre un voluntar si un angajat adesea se reduce la pasiune si rutina. Daca un voluntar nu-i pasionat de proiectul in care se implica, exista sanse mari sa clacheze - si iacata, asa se face o prima filtrare.

Desi tind sa cred ca oricine poate sa fie voluntar, oricand si oriunde, mi s-a dovedit in trecut ca nu-i chiar asa usor. Voluntariatul ii separa pe cei "buni" de restul. E trist (sau nu?), dar e adevarat.

In zilele noastre se spune ca daca faci voluntariat o sa ai multe de invatat - si e adevarat! Ba chiar o sa ai ce sa treci in CV si te vei putea angaja mai usor - si e adevarat! Vei avea experienta de lucru, vei invata cum sa faci fata unor situatii de criza sau cum sa lucrezi in echipa - din nou, adevarat...

Dar eu cand m-am apucat de voluntariat mi-am dat seama ca mie-mi place sa fac voluntariat, nu sa imi umplu un CV ca sa obtin un job. Si desi azi am invatat extrem de multe din voluntariat si as putea sa ma angajez cu un CV stufos, as prefera sa raman voluntar o viata.

Ca voluntar nu prea poti sa duci o viata rutinata. Nu prea ai cand sa te plictisesti de aceleasi activitati sau locuri. Nu esti blocat prea mult cu aceasi oameni langa tine.

Cand eram mic, undeva in clasa a 4-a, aveam niste colegi de clasa ce stiau ce joburi voiau sa aiba deja: unul voia sa fie doctor, altul pilot, dar cel mai tare voia sa fie "musafir". Ei, jobul de "voluntar" seamana putin cu cel de "musafir". Te duci, mananci, bei, te distrezi si pleci. Desigur, trebuie sa mai si lucrezi, dar daca o faci cu placere, asa cum o facem majoritatea, nici nu o sa-ti dai seama ca de fapt "ai lucrat" ca voluntar. Totul se va rezuma la "m-am distrat".

Culmea voluntariatului este ca poti lucra o viata ca voluntar fara sa te opreasca nimeni - si probabil este si cel mai bun job din lume.

Sursa poza: status1.org