Blogunteer.ro este un blog scris de si pentru voluntarii din Romania, care isi propune sa promoveze spiritul de voluntar si voluntariatul in randul tinerilor din tara noastra, formand in acelasi timp si o comunitate in jurul sau. Echipa este formata din peste zece autori si colaboratori, cu totii tineri, puternic implicati in viata comunitatilor din care fac parte.
Eliza Vas, membru al echipei, ne povesteste mai jos ce i-a insuflat aceasta pasiune.
Povestea e destul de simpla si nu incepe cu "A fost odata ca niciodata" ci cu - am 21 de ani, sunt studenta la o specializare pe care o ador, iar fiindca nu pot sta locului nicio clipa si ma plictisesc repede, m-am apucat de voluntariat, inca din perioada liceului.
A fost una din cele mai bune decizii pe care le-am luat, chiar daca am intampinat critici ce vizau lipsa remuneratiei. Din fericire pentru mine, faptul ca voluntariatul nu este platit, reprezinta unul dintre cele mai mari beneficii pe care le poate aduce cuiva. Spun asta deoarece motivatia intrinseca joaca un rol predominant in acest caz. Daca e sa luam in considerare statisticile, majoritatea lucrurilor le facem pentru ca exista o motivatie exterioara si anume o recompensa materiala ori de alta natura, ce reprezinta des punctul central al desfasurarii unei activitati si nu o consecinta a acesteia.
Prin urmare, voluntariatul a devenit parte din viata mea pe cand eram eleva de liceu. Zilele petrecute in scopul redactarii revistei scolii si a organizarii de diferite evenimente sau mai bine zis, noptile dinaintea termenelor limita au reprezentat cea mai fericita alegere pentru mine la momentul respectiv, fiindca am invatat sa pun tot sufletul in ceea ce fac si sa lucrez cu pasiune cand e vorba de activitatile in a caror valoare cred.
Anii au trecut repejor si fara sa-mi dau seama, eram deja pe bancile facultatii. Hopa, moment ambiguu, pentru ca de data asta nu stiam ce voi face ca sa-mi condimentez agenda zilnica (cu alte cuvinte, sa nu ma plictisesc teribil facand doar facultate). Condusa de ideea din spatele sloganului "Studentia e mai mult decat facultatea", am intrat intr-o asociatie studenteasca si treptat viata mea a revenit la forma de dinainte. In acest context, mi-am descoperit pasiunea pentru PR (relatii publice) si capacitatea de a conduce o echipa. Ei bine, revin din nou la motivatie, fiindca e parte componenta din structura fiecarei persoane. Daca in calitate de lider al unei echipe, reusesti sa-ti motivezi membrii, neavand nimic de oferit in schimb decat experienta pe care si-o fac si atributele de dezvoltare profesionala, asta inseamna ca atunci cand vei ajunge intr-un loc de munca platit, sa-ti motivezi angajatii va fi atat de usor precum ai spune "pestisorul de aur".
In consecinta, am adunat pana in momentul de fata cativa ani buni de voluntariat si daca e sa privesc introspectiv, principalele beneficii pe care le-am avut tin de: dezvoltarea motivatiei intrinseci, cultivarea abilitatilor de lucru in echipa, o mai buna organizare a timpului liber si a sarcinilor profesionale, punctualitatea (da, recunosc am fost o persoana care intarzia si 30 de minute la o sedinta), capacitatea de a relationa mai usor cu cei de varsta mea (timiditatea asta) si cel mai important - am avut mereu un cadru in care sa-mi desfasor pasiunea pentru scris si mai mult de atat, sa ma perfectionez pe zi ce trece in acest domeniu.
Pusa in pozitia de a face PR pentru o companie, am renuntat repede la aceasta idee, fiindca nu ma simteam inca pregatita de a lucra in domeniul corporatist, chiar daca asta insemna sa-mi largesc veniturile de studenta si sa renunt la activitati neplatite. Cred ca fiecare actiune pe care o desfasuram are repercusiuni atat pe termen scurt cat si pe termen lung si chiar daca mi-am format o oarecare experienta in ale scrisului, pot spune ca in postura voluntarului care militeaza pentru diferite cauze, ma simt cel mai bine in momentul de fata.
Cred ca voluntariatul este un domeniu care iti intra in sange, odata ce l-ai descoperit. Spre exemplu, nu stiu intre ce activitati sa ma impart in aceasta vara - sa fie un internship, organizarea unui festival al ONG-urilor, o scoala de vara, un proiect nou ori toate la un loc? Sunt de parere ca voluntariatul contribuie major la dezvoltarea societatii civile, in special pentru ca pregateste viitorii lideri care invata in activitatile pe care le deruleaza cum sa dai ce e mai bun din tine pentru o cauza ce merita sa mergi pana la capatul lumii. Categoric, lumea voluntarilor nu e lumea oamenilor materialisti, ci a celor care au o viziune despre cum ar trebui imbunatatita societatea si partea buna e ca nu stau pe margine ca sa aprobe partile negative, ci sunt in mijlocul terenului ca sa dicteze parcursul meciului.
In incheiere, as vrea sa mentionez doua aspecte. Unul tine de echipa Blogunteer.ro, ce face o treaba foarte buna in constientizarea publicului larg despre beneficiile, oamenii si oportunitatile care se ascund in spatele voluntariatului. Celalalt aspect tine de initiativele de CSR (Responsabilitate Sociala Corporatista) derulate de diverse companii, care demonstreaza in aceasta maniera ca responsabilitatea nu e doar una individuala, ci trebuie sa vizeze o buna parte societatii in care firmele isi desfasoara activitatea.
Cu alte cuvinte, de la mic la mare, de la libertatea de expresie promovata prin intermediul unui site, la asumarea responsabilitatii sociale a unei companii, fiecare isi asuma un rol in promovarea unei societati democratice si diversificate.