Rasfoieste Jurnalul Tarii lui Andrei si implica-te in dezbatere prin comentarii sau propuneri de articole noi.
Jurnal
Skip Navigation LinksHome|Jurnalul Tarii lui Andrei|Culmea voluntariatului...
Ariel Constantinof

Culmea voluntariatului...

Publicat de Ariel Constantinof (marti, 28 iunie 2011)

Mereu mi s-a parut amuzant faptul ca voluntarii, in general, lucreaza foarte mult, uneori chiar exagerat de mult comparativ cu niste simpli angajati. Gradul de implicare al unor voluntari este mereu mai mare decat gradul de implicare al unor angajati. Nu, nu-i un studiu, n-am nimic oficial, e doar ceea ce am observat.

Diferenta dintre un voluntar si un angajat adesea se reduce la pasiune si rutina. Daca un voluntar nu-i pasionat de proiectul in care se implica, exista sanse mari sa clacheze - si iacata, asa se face o prima filtrare.

Desi tind sa cred ca oricine poate sa fie voluntar, oricand si oriunde, mi s-a dovedit in trecut ca nu-i chiar asa usor. Voluntariatul ii separa pe cei "buni" de restul. E trist (sau nu?), dar e adevarat.

In zilele noastre se spune ca daca faci voluntariat o sa ai multe de invatat - si e adevarat! Ba chiar o sa ai ce sa treci in CV si te vei putea angaja mai usor - si e adevarat! Vei avea experienta de lucru, vei invata cum sa faci fata unor situatii de criza sau cum sa lucrezi in echipa - din nou, adevarat...

Dar eu cand m-am apucat de voluntariat mi-am dat seama ca mie-mi place sa fac voluntariat, nu sa imi umplu un CV ca sa obtin un job. Si desi azi am invatat extrem de multe din voluntariat si as putea sa ma angajez cu un CV stufos, as prefera sa raman voluntar o viata.

Ca voluntar nu prea poti sa duci o viata rutinata. Nu prea ai cand sa te plictisesti de aceleasi activitati sau locuri. Nu esti blocat prea mult cu aceasi oameni langa tine.

Cand eram mic, undeva in clasa a 4-a, aveam niste colegi de clasa ce stiau ce joburi voiau sa aiba deja: unul voia sa fie doctor, altul pilot, dar cel mai tare voia sa fie "musafir". Ei, jobul de "voluntar" seamana putin cu cel de "musafir". Te duci, mananci, bei, te distrezi si pleci. Desigur, trebuie sa mai si lucrezi, dar daca o faci cu placere, asa cum o facem majoritatea, nici nu o sa-ti dai seama ca de fapt "ai lucrat" ca voluntar. Totul se va rezuma la "m-am distrat".

Culmea voluntariatului este ca poti lucra o viata ca voluntar fara sa te opreasca nimeni - si probabil este si cel mai bun job din lume.

 


Sursa poza: status1.org

Comentarii la acest proiect (3)

>> Adauga comentariu
voteaza:

Alex Alex (comentariu trimis pe 28 iunie 2011, la ora 17:03)
genial articol! ma regasesc total in ce ai scris! pacat ca trebuie sa mai si supravietuiesti, iar cu voluntariatul nu ai cum sa faci asta, nefiind platit...

Bogdan Bogdan (comentariu trimis pe 29 iunie 2011, la ora 17:13)
Este foarte interesant ce ai scris tu ... Dar ce mananci, unde stai, cu ce platesti facturile, cum asiguri un viitor copiilor tai?

syl88 syl88 (comentariu trimis pe 29 iunie 2011, la ora 17:53)
Frumos si utopic ceea ce spui tu. Insa, in lumea reala iti permiti sa faci asta doar daca parintii tai iti asigura fondurile necesare sa duci o astfel de viata. Restul dintre noi trebuie sa ne rugam de angajatori sa aiba incredere in capacitatile noastre pe care nu am avut timp sa le demonstram in activitati voluntare...eram cam prea ocupati sa castigam pentru ziua de maine.

Adauga un comentariu:

Campurile semnalizate cu (*) sunt obligatorii!


 


Loading

Participa la actiuni de voluntariat:

<mai 2012>
30123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031123
45678910

Aboneaza-te prin e-mail

Fii la curent cu actiunile si noutatile din Tara lui Andrei.