Informatia este peste tot! Priveste in jur si nu teme sa pui intrebari!
Acum cateva zile am fost undeva, la tara, cu un prieten care si-a descoperit o noua pasiune - trasul cu arcul!
Ajuns la fata locului, omul si-a fixat meticulos tinta, si-a montat arcul, si-a pregatit sagetile dar nu a apucat sa traga vreuna. A fost imediat inconjurat de o ceata de prichindei de 4-5 ani care l-au coplesit indrazneti, dar politicosi, cu tot felul de intrebari: de cat timp trageti cu arcul? Ati tras vreodata in sus? Pana unde se duce? Puteti trage cu doua sageti deodata? Etc.
Rabdator, amicul meu incerca sa faca fata zambind tirului de intrebari.
Mi-am dat seama ca prichindeii cu pricina sunt unii dintre cei mai buni ziaristi pe care i-am vazut vreodata in actiune din cateva motive simple:
- Au reactionat imediat la un lucru nou pentru ei si nu le-a fost teama sa afle mai multe despre el
- aveau acea curiozitate neobosita indispensabila unui ziarist bun
- si simteau cumva una din regulile de baza ale jurnalismului care zice ca nu exista intrebari proaste, ci doar intrebari care au sanse mici de a obtine un raspuns bun.
O informare asupra unei probleme care apare intr-o comunitate inseamna, de fapt, o ancheta/investigatie jurnalistica.
Toti cei care au trecut printr-o scola de jurnalism stiu, cel putin teoretic, pasii care trebuie respectati atunci cand faci o investigatie.
Sa facem un exercitiu simplu de imaginatie: la marginea unei localitati, pe un teren viran apare intr-o buna zi o gramada de gunoi. Vorbim despre o problema care afecteaza comunitatea.
1. Prima etapa a unei investigatii jurnalistice este: DOCUMENTAREA
In aceasta faza ar trebui sa aflam cui apartine terenul respectiv iar acest lucru se poate afla destul de simplu de la Primarie care, potrivit unei legi care permite accesul liber al oricarui cetatean la informatii de interes public, este obligata sa aiba un angajat care sa ne ajute sa aflam astfel de informatii.
Ar trebui de asemenea sa aflam cine este responsabil cu salubrizarea terenului respectiv: daca terenul este al cuiva din localitate atunci persoana respectiva este cea care trebuie sa-l pastreze curat, daca terenul este al primariei - ar trebui sa existe o firma platita din bugetul comunitatii pentru a mentine terenul respectiv curat. Acesta informatie poate fi obtinuta tot de la Primarie.
De asemenea, e bine sa stim daca exista deja depuse la vreo autoritate locala plangeri in legatura cu aceasta problema.
Internetul este o sursa inepuizabila de informatie cand vine vorba de documentare. Putem gasi cazuri asemanatoare si putem vedea cum s-a rezolvat problema in acele cazuri.
Presa locala este o alta o sursa foarte importanta de informare. Deocamdata, la noi, oamenii din comunitatile mici nu-si dau seama prea bine ca cele mai pretioase informatii pentru ei, pentru viata lor de zi cu zi, se afla mai putin in presa centrala.
E un adevar simplu: o conducta avariata in localitatea lor este, de cele mai multe ori, mult mai importanta decat declaratia nu stiu carui ministru de la Bucuresti.
Ca sa rezumam, DOCUMENTAREA inseamna sa aduni informatii din surse accesibile oricui: legi referitoare la problema noastra, documente oficiale publice, articole de presa, etc.
De asemenea, documentarea te ajuta sa raspunzi la cateva din cele 5 intrebari la care trebuie sa raspunda o stire (cine?ce?unde?cand? de ce?). In cazul nostru ar trebui sa aflam pana acum cine e responsabil de curatenia terenului respectiv? Ce sa intamplat in alte cazuri asemanatoare cu acesta? Cum s-au rezolvat acele cazuri?
2. A doua etapa a unei investigatii, ANCHETA PE TEREN, inseamna, de fapt, INTERVIURI cu cei implicati in problema noastra.
Primele persoane cu care ar trebui sa stam de vorba sunt reprezentantii autoritatilor care au o legatura sau alta cu problema noastra: primarie, consiliu local, agentie pentru protectie a mediului, firma de salubrizare responsabila de curatenia in zona, etc.
Alti oameni cu care trebuie sa stati de vorba trebuie sa fie cei afectati de problema: cei care stau in zona terenului plin de gunoi, cei asupra carora planeaza suspiciuni ca ar arunca gunoi acolo, etc.
Pentru INTERVIU, retineti lectia pustilor despre care va povesteam la inceputul acestui text!
Va trebuie indrazneala si incapatanarea de a obtine niste raspunsuri, curajul de a pune toate intrebarile care va trec prin cap in legatura cu problema, toate astea fara sa fiti agresivi sau rautaciosi.
REDACTAREA textului este ultima etapa a investigatiei.
In scrierea textului trebuie sa tineti cont ca acesta trebuie sa contina toate informatiile pe care le-ati obtinut si, FOARTE IMPORTANT, aceste informatii trebuie sa fie verificate din cel putin 3 surse.
Exemplu: Daca X ti-a zis ca Y arunca gunoi pe terenul acela, e nevoie sa vezi daca si Z si W spun acelasi lucru despre Y. Altminteri, e posibil ca X sa fie pur si simplu suparat pe Y si sa vrea sa se razbune.
Textul este o poveste a ceea ce se intampla cu terenul pe care a aparut gunoiul. In el trebuie, iar, sa raspundeti la celebrele 5 intrebari de baza:
• CE se intampla pe respectivul teren?
• CAND a aparut prima data gunoi pe teren?
• UNDE ar trebui depozitat gunoiul in mod normal?
• CINE arunca gunoiul ? CINE ar trebui sa-l ridice de acolo? Si CINE ar trebui sa asigure curatenia zonei respective?
• DE CE a aparut aceasta situatie?
Textul trebuie sa fie corect scris din punct de vedere gramatical. Foarte important este ca atunci cand scrieti un text lung sa nu uitati ca oamenii isi pierd rabdarea usor atunci cand citesc. De aceea, e bine sa aveti in text ceva care sa le retina atentia de bun inceput: un titlu haios, o poanta de inceput, etc.
Ce faci cu textul redactat?
In functie de modul in care vrei sa actionezi in legatura cu aceasta problema, textul pe care l-ai redactat poate fi:
1. Un articol sau un comunicat pe care il poti trimite presei locale
2. O sesizare pe care o poti trimite autoritatilor responsabile de acesta problema
3. Un punct de plecare pentru un plan de ecologizare a respectivului teren
Puteti descarca aceste informatii si in format pdf, de aici.