Am plecat in tabara pregatiti pentru ce stiam ca se intampla de obicei intr-o tabara: timp berechet pentru jocuri si prieteni, excursii si, mai ales, libertate (doar i-am lasat acasa pe parinti).
Prima intalnire cu voluntarii din Tara lui Andrei ne-a luat un pic pe nepregatite: am aflat ca avem un program destul de strans, dar nu ne-am pierdut entuziasmul si ne-am grabit sa scapam de bagaje si de controlul medical ca sa putem merge la masa si sa iesim la joaca. Cele 2-3 ore pe care le-am petrecut dupa-amiaza ne-au intretinut buna-dispozitie. Dar seara ne-a intampinat cu o surpriza: tabara in care am intrat s-a schimbat pe neasteptate intr-un taram al aventurii in explorarea caruia trebuia sa ne angajam cu toata responsabilitatea.

Am simtit din prima dimineata ca jocurile au reguli stricte, ca trebuie sa renuntam la partidele de fotbal cu prietenii pentru a realiza stiri sau a planta copaci, ca dulciurile si sucurile sunt alimente tabu si ca intarzierile aduc cu ele efort fizic suplimentar. Si desi nu a fost usor sa ne adaptam acestui program, am devenit treptat constienti ca Tara lui Andrei e un loc diferit de cele cu care eram obisnuiti, in care trebuia sa dovedim ca putem face fata asteptarilor si ca suntem indeajuns de responsabili incat sa ne putem castiga dreptul de a deveni “cetateni” ai acestei tari. Poate ca nu am fi reusit sa intelegem cu adevarat ceea ce a urmat daca nu ar fi fost oamenii din jurul nostru, cei care cu generozitatea, rabdarea si optimismul lor ne-au fost alaturi tot timpul si ne-au facut sa ne dam seama ca orice lucru marunt conteaza si cat este de placut sa realizezi ceva prin efort propriu.
Am invatat lucruri pe care altfel poate ca nu am fi ajuns sa le cunoastem. Mediul inconjurator cu elementele lui a devenit centrul activitatilor noastre pe parcursul zilelor de tabara si am realizat cat de important este sa avem grija el. Voluntarii, formatorii si organizatorii ne-au ajutat sa descoperim natura si pe noi insine prin joc si ne-au coplesit cu surprizele, voia buna si energia lor. Am invatat de la celelalte echipe si de la colegi cat de frumos si satisfacator este sa lucrezi in echipa. Am aflat despre noi insine ca suntem inventivi si curajosi si ca putem face cu mult mai mult decat ne-am fi inchipuit.
Privind in urma, realizam cat am crescut doar intr-o vara. Fiecare zi din Tabara din Tara lui Andrei ne-a aratat ca nu trebuie sa asteptam sa ni se intample ceva, ci ca schimbarea porrneste de la noi si ca impreuna suntem mai puternici.
Pornim la drum intr-un nou an scolar cu nostalgie si hotarati sa aratam in continuare ca suntem adevarati “cetateni” ai Tarii lui Andrei.
Multumim organizatori, formatori si voluntari pentru zilele de neuitat ! Multumim Petrom pentru ca aveti incredere in noi, copiii, si intr-un viitor mai bun!
MARIANA MIROIU & ECHIPA “LOVE CHILDREN”
PROIECTUL A.L.B .- ALATURI PENTRU O LUME MAI BUNA