In fiecare an cand jurizez proiectele din « Scoala lui Andrei » traiesc cele mai frumoase si mai intense sentimente care-mi sunt date pe parcursul a 12 luni.

Ma entuziasmez cand descopar idei deosebite, cand simt implicarea voastra reala, cand descopar un dascal care ar da orice ca proiectul lui sa fie ales, cand vad deja fapte care au schimbat putin lumea din jurul nostru.
Si in acelasi timp, ma intristez intrebandu-ma: cate dintre atatea proiecte fumoase vor castiga, cati dintre voi veti fi dezamagiti ca nu ati castigat, cati veti merge mai departe, cati veti renunta ?

De la an la an ati fost mai buni, dar si mai exigenti (nu doar cu voi insiva, ci si cu juriul..).

Si totusi, sunt constienta, de fiecare data, ca multe dintre proiectele foarte bune pe care le-am citit au pierdut, dintr-un motiv sau altul. Asta mi s-a intamplat si aseara, la finalizarea listei de castigatori. Ca membru al juriului am recitit proiectele castigatoare ca sa ma asigur ca meritau sa fie acolo. Si meritau.

Am obosit, undeva dupa miezul noptii, incercand sa gasesc o solutie si pentru ceilalti. Pentru ca stiu ca aproape toti meritati sa primiti finantarea sau sa mergeti in tabara.
Sunteti foarte buni si puteti sa le dati o lectie usturatoare celor care ne conduc !

Am fost placut surprinsa ca scoala romaneasca simte nevoia sa se intoarca spre traditie, spre cultura locala. Foarte multe propuneri de muzee etnografice, de promovare a culturii si a valorilor noastre, dar si idei excelente de antreprenoriat care m-au facut putin mai optimista in privinta viitorului acestei tari .
Deja sunt fan al unora dintre proiectele care n-au ajuns in primele 11, ca si multi dintre membrii juriului cu care am discutat pana tarziu, in noapte. Si, fara sa dau acum nume de proiecte sau de echipe, declar in fata voastra ca, alaturi de colegii mei, am sa fac tot ceea ce e posibil sa ajut la implementarea cat mai multora dintre ele.

Se intampla, de multe ori, sa le spun copiilor mei ca, in viata pot trece si prin momente nedrepte. Sau situatii in care sa se simta dezamagiti, in ciuda « adevarului lor » pe care-l considera singurul valabil.Iar sfatul meu a fost sa priveasca intotdeauna la  acea parte buna a lucrurilor care exista, fara indoiala, in tot ceea ce ni se da sa traim.

La fel va spun si voua : nimic din ceea ce ati invatat in aceasta competitie n-a fost degeaba.
Si, mai devreme sau mai tarziu, veti fi castigatori. Dar nu intr-un concurs, ci pentru toata viata.

Viata e ca  o competitie in care daca nu stii sa pierzi, nu poti sa fii nici  invingator!
Felicitari tuturor !

Aici puteti vedea lista castigatorilor Scolii lui Andrei, editia 2011.

Responsabilitate este un cuvant mare. Adica presupune foarte multe: de la respect si asumare pana la implicare. Respect pentru noi si cei din jurul nostru, asumarea unei actiuni pe care vrem sa o facem si implicare totala, daca vrem sa reusim ceea ce ne propunem. Si aceasta valoare este cea pe care trebuie sa o avem in gand atunci cand aplicam sau votam un proiect in concursul din Orasul Tau .

Noi, toti cetatenii Tarii lui Andrei, ne dorim sa schimbam lumea din jurul nostru in bine, fie ca acest lucru inseamna sa ajutam comunitatile din care facem parte:gradinite, scoli, parcuri, orase sau chiar, intreaga tara. De aceea, incercam sa-i incurajam pe toti cei care au initiative bune sa si le duca la indeplinire, pentru ca doar asa pot face diferenta.

Suntem convinsi ca toti cei care aplica pentru finantare in cadrul concursului de proiecte din Orasul tau sunt oameni de bine.

De aceea, echipa Tara lui Andrei face un apel catre cei care, credem noi, isi doresc prea mult sa castige, sa foloseasca doar metodele de promovare prevazute in regulament. Crearea unor conturi multiple de pe care sa voteze nu reprezinta o solutie si nu face decat sa ingreuneze procesul de decizie.

Haideti sa ne concentram pe frumusetea proiectelor si pe o promovare care sa se bazeze pe incredere in potentialul ideii voastre!

Daca inscrii un proiect in concurs, atunci vorbeste despre el de cate ori ai ocazia. Transmite link-ul catre proiect prietenilor, colegilor, vecinilor tai fie pe mail, pe facebook, pe messenger, pe twitter sau pe alte retele sociale, conteaza ca tu sa crezi in el.

Daca tu esti convins ca merita sa castige, atunci vei  transmite acest sentiment si celor care te aud, citesc sau vad vorbind despre el. Si in mod singur il vor vota. Mai ales in Tara lui Andrei trebuie sa ne respectam spiritul responsabilitatii. In acest fel dam sanse egale fiecarei propuneri pentru ca toate vor sa contribuie la drumul schimbarilor in bine pe care il parcurgem impreuna in Tara lui Andrei.

Cu drag,
Mona Nicolici

Martie a fost o luna buna, luna noilor inceputuri. Sunt bucuroasa sa spun ca Tara lui Andrei si oamenii care ni s-au alaturat au simtit din plin acest spirit nou. Au transmis un gand bun unei persoane dragi si au contribuit, in acelasi timp, la “inverzirea” tarii noastre. Asa ca, in aceasta primavara am mai strans 6.483 copaci din ganduri frumoase, care vor prinde radacini la plantarea din Tara lui Andrei, care va avea loc pe 16 aprilie, la Buzau.

Va mai amintiti cum am facut asta? Ne-am gandit sa generam aparitia de copaci din urari de la oameni dragi catre oameni dragi. Toti cei au vrut sa spuna La multi ani, femeilor si fetelor din viata lor au trimis felicitarile noastre si astfel au contribuit la o lume mai verde. Este tare frumos sa vezi ca oamenii apreciaza gesturile simple. Au fost peste 1100 de oameni care au facut acest gest si astfel au plantat 6.483 copaci.

Nicoleta Talpes, fondatorul CharityGift.ro , ne-a dorit sa indraznim sa luptam in continuare pentru ideile in care credem. Steliana Moraru, coordonator de proiect la CharityGift.ro, ne-a indemnat sa oferim in fiecare zi cate ceva bun celor din jurul nostru, pentru ca…nu ne costa nimic.

Crina Coco Popescu, la doar 16 ani, ne-a spus simplu, dar cu multa frumusete si curaj, sa traim la altitudine in fiecare zi a vietii noastre, indiferent ce inteles dam, fiecare dintre noi, acestei idei.

Mihaela Beldie, co-pilot de raliuri si medic rezident de medicina sportiva, ne-a adus aminte de principiul lui Young, acela de a concura cu tine insuti, pentru a fi azi mai bun decat ai fost ieri.

Iar Sandra Pralong, care se numara printre primii oameni care au contribuit la dezvoltarea mediului nonguvernamental din Romania, le-a multumit barbatilor care sustin femeile, barbatii care nu sunt intimidati de doamnele puternice din viata lor.

La fel de frumos vreau sa multumesc si eu tuturor celor care au dus vorba mai departe, celor care au dat un click sau mai multe si au trimis gandul lor bun. Urarea mea este sa va inconjurati  doar de oameni cu ganduri bune si indraznete, care sa va ajute sa traiti la “altitudine”! Sa fiti azi mai buni decat ati fost ieri si sa puteti darui la randul vostru ceva bun celor din jur. Doar asa veti dobandi !

In zilele urmatoare vom reveni cu toate detaliile legate de Plantarea din Tara lui Andrei, de la Buzau.

Pe curand, la plantare!

In fiecare an, de 1 Martie ne pregatim de primavara si ne bucuram de martisoarele oferite de cei dragi.

Primavara incepe cu Martisorul si Ziua Femeii dar si cu un bonus de la noi, echipa de Community Relations & Social Affairs: o mobilizare generala pentru inverzirea Romaniei. Despre ce este vorba? In perioada 1-8 martie Tara lui Andrei s-a pregatit de sarbatoare “La copacul cu Martisoare”. Mai exact, le oferim tuturor romanilor cu ganduri bune, felicitari on-line pentru mamele, prietenele, surorile si iubitele din viata fiecaruia. Pe langa gestul de a bucura o femeie draga noua, fiecare felicitare trimisa inseamna un copac plantat in Tara lui Andrei.

Urarile le puteti trimite, incepand de astazi, aici, pe Facebook.  Spuneti-le si prietenilor si indrumati-i catre pagina noastra!

Primavara aceasta, gandurile bune inseamna o tara mai verde! Asadar, domnilor, doamnelor va asteptam sa trimiteti urarile voastre  si sa ne aducem aminte de toate dragele noastre si, pe langa asta, sa plantam un copac care alaturi de inca unul si inca unul sa se transforme intr-o padure!

La multi ani tuturor doamnelor si domnisoarelor si o primavara frumoasa si insorita… pe care o asteptam, cu nerabdare! Si nu uitati, va asteptam la "Copacul cu Martisoare" sa alegeti o felicitare pentru cine va e drag sau pe pagina noastra sa ne spuneti cati copaci ati plantat!

Din cand in cand, pentru a vedea cat de mult ai avansat sau te-ai abatut de la drumul pe care ai pornit, este bine sa iei un creion si o hartie, sa privesti in urma si sa refaci traseul.

Ca la fiecare inceput de an, noi, echipa din Tara lui Andrei, ne intoarcem in 2009, cand a inceput totul si refacem drumul parcurs pana ajungem in februarie 2011. Doar asa reusim sa ramanem sinceri cu noi si cu voi si sa vedem directia pe care trebuie sa mergem de acum inainte.

In octombrie 2009 lansam Tara lui Andrei, un program de implicare in comunitate pentru toti cei care vor sa transforme Romania intr-un loc mai bun.

Tot atunci am creat si locurile in care puteam incepe schimbarea:

Orasul tau si Orasul Petrom
Aici toti cetatenii si, respectiv, toti angajatii Petrom, pot inscrie lunar proiecte care sa raspunda nevoilor comunitatii. Cea mai votata initiativa castiga o finantare de 5.000 de euro pentru a fi implementata.
In 2010, 318 de proiecte au fost inscrise in concurs de tot atatia romani din toata tara. Astfel, 23 de solutii pentru comunitati au primit 115.000 euro pentru finantare si aproximativ 400.000 de persoane se bucura de scoli si sali de clase reabilitate, de mai putine gunoaie pe strazi si in parcuri, de mai multe spatii verzi si, nu in ultimul rand, de mai mult sprijin din punct de vedere social.

Scoala lui Andrei
In fiecare primavara organizam o competitie nationala, pe teme eco-civice pentru elevii si profesorii din scolile generale din Romania, care vor sa protejeze mediul si sa se implice activ in comunitatea in care traiesc.
In ultimii 2 ani am gazduit peste 11.500 de elevi in Scoala lui Andrei, care, alaturi de peste 600 de profesori, au propus si au inceput sa implementeze 430 de proiecte locale. Castigatorii au primit premii in bani in valoare de 59.000 de euro, biciclete, rechizite si becuri economice.
In Tabara din Tara lui Andrei peste 1.500 de copii au invatat sa fie responsabili cu resursele si sa pretuiasca natura.

Voluntariatul
Tara lui Andrei mai are o componenta foarte importanta: implicarea voluntara. Asta inseamna 2 lucruri: pe de o parte, companiile sau ONG-urile, chiar si simplii cetateni, pot inscrie actiuni pe care le organizeaza si cauta voluntari pentru a le duce la capat cu bine; pe de alta parte, voluntarii se pot inscrie pentru posibilele activitati. Rezultatul: in ultimul an, peste 2.000 de romani s-au implicat in programe de voluntariat in cadrul programului.

Una dintre actiunile de voluntariat in care se pot inrola cetatenii este chiar plantarea din Tara lui Andrei organizata in fiecare primavara si toamna de Petrom.

Numarul copacilor de la plantare este rezultatul eforturilor tuturor cetatenilor din Tara lui Andrei: fiecare gest de pe site rezulta in puncte convertite in copaci virtuali;acestia se transforma in realitate prin cele 2 plantari de peste an.
In 2010 am impadurit 9,5 hectare de teren cu 46.000 de puieti pe soseaua de centura a Ploiestiului si pe Dealul Osoiu din Moinesti, doua comunitati care se confrunta cu lipsa de spatii verzi si, respectiv, cu riscul alunecarilor de teren.

Din octombrie 2010, exista o noua rubrica,  „Jurnal”. Ca orice tara, si Tara lui Andrei avea nevoie de o sursa media, care sa aduca in atentie subiecte lunare pe diferite teme, interviuri cu personalitati si invitatii la actiuni ecologice.

Consideratii
Pentru toate acestea, TaraluiAndrei.ro este considerata de tinerii din Romania ca fiind cea mai puternica platforma de voluntariat, dupa Greenpeace, conform unui studiu realizat de GFK Romania la cererea MaiMultVerde (martie, 2010, esantion reprezentativ pentru tineri 18-35 ani). 

Si, ca o confirmare a statutului de cea mai puternica platforma de voluntariat, anuntam ca in 2011 sarbatorim Anul European al Voluntariatului si vom desfasura pe toata perioada anului diverse activitati pentru promovarea voluntariatului in Romania. 

Acum stim ca drumul pe care am pornit in 2009, desi anevoios pe alocuri, este un drum pe care nu mai mergem singuri, ci alaturi de energia a zeci de mii de oameni. Si asta ne da incredere si putere sa continuam, in acelasi spirit, tot ce inseamna Tara lui Andrei si, implicit, schimbarea in bine a Romaniei.

Acum ceva vreme povesteam despre calatorii. Despre cum atunci cand pleci la drum stii unde vrei sa ajungi, te pregatesti din timp, iti planifici resursele si etapele si evaluezi toate riscurile.

Intre timp, am descoperit un om pentru care terminarea calatoriilor care par imposibile este cel mai frumos obiectiv. Eu am invatat din experienta acestui om si cred ca si altii au de invatat.

Omul acesta este o romanca. Are 16 ani si intre ea si titlul de ’singura alpinista care urca cele mai înalte 7 varfuri de pe cele 7 continente’ ramane doar Mt. Sidley de urcat, cel mai înalt vulcan din Antarctica.

Ea este Crina Coco Popescu. Si de la 6 ani, de cand urca pe munti, a invatat ca nicio simulare nu are cum sa te pregateasca pentru adevarata calatorie, ca obstacolele vin atunci cand te astepti mai putin si ca trebuie sa fii gata sa infrunti orice pe drum, daca vrei sa ajungi acolo unde ti-ai propus.

De asemenea, stie ca, pe langa ambitie, mai ai nevoie de sustinere. Ea a avut parte de increderea si incurajarile neconditionate ale parintilor. Si de suportul unor oameni care i-au devenit prieteni pe parcurs, oameni care cred in ea. Printre acestia ne aflam si noi, cei de la Petrom. Pentru ca stim ce inseamna sa primesti o mana de ajutor atunci cand ai nevoie de ea.

Cea mai importanta expeditie

Acum Coco este foarte aproape sa devina prima alpinista din lume care urca Seven Summits si Volcanic Seven Summits. A mai ramas doar Mt. Sidley de urcat.
Pe 22 ianuarie, dupa 15 zile de asteptare, Coco, impreuna cu restul echipajului, a zburat catre Sidley. La plecare, ea spunea ca ‘problema e ca nimeni nu stie unde aterizam si ce este acolo.’

In toata perioada de asteptare, s-au antrenat, au facut ture pe varfurile din jur si au incercat sa isi  pastreze optimismul. Vremea parea promitatoare, la -34 de grade vantul era singurul care le facea probleme.

In timp ce citesti, Coco si-a inceput deja expeditia pe Mt Sidley. Singurele vesti de la ea sunt cateva poze trimise prin intermediul unui pilot rus si un rand pentru tatal ei, scris pe un servetel: „Nu ai de ce sa fii ingrijorat, totul e ok, nu se poate intampla nimic rau aici.”

Asa sa fie! Sa ajunga cu bine si sa urce steagul Romaniei pe cel mai inalt vulcan.

Multumim, Coco, pentru lectia despre calatorii ce doar par imposibile si destinatii unde ajungi pentru ca iti doresti indeajuns de mult si muncesti pe masura!

Premiul

15 decembrie 2010. O seara geroasa si totusi plina de caldura. Ca atunci cand, copil fiind, astepti cu nerabdare sa descoperi in tolba Mosului un semn ca toata straduinta ta de-a lungul unui an de a fi mai bun, mai generos, mai responsabil, inseamna ceva.
 

Aseara, pe scena Ateneului Roman, compania noastra a fost intre primii 10 cei mai buni pentru Romania. Pentru tot ce am realizat, impreuna, in folosul comunitatilor. Pentru tot ce am facut in sprijinul oamenilor.
 

Aseara am fost mandra de tot efortul nostru si mi-am dat seama ca Trofeul 10 pentru Romania este si pentru tot ceea ce am facut pentru noi. Cei care au fost, macar o data, voluntari la plantarile din Tara lui Andrei, cei care au construit case pentru sinistrati sau au ales sa fie “Mos Craciun” pentru copiii din Slobozia Noua au inteles ca toate acestea schimba vieti in jurul nostru, dar inseamna o schimbare si in noi. Si poate ca e schimbarea pe care vrem sa o vedem in altii!
 

Cand ne-a fost inmanat premiul, juriul ne-a spus ca l-am primit pentru implicarea unei mari companii in proiecte de responsabilitate sociala, pentru comunicare si interactiune intre oameni, pentru  schimbarea lumii in care traim si pentru recenta campanie de extindere a retelei de telemedicina de urgenta.
 

De ce ne bucura atat de mult acest premiu

Pentru ca in cuvintele juriului am regasit tocmai filozofia care ne ghideaza pe noi, oamenii din Petrom si, implicit, din Tara lui Andrei. Pentru ca inseamna ca s-a inteles. S-a inteles ca vrem sa nu mai fim spectatori si ca am renuntat sa asteptam sa vina de undeva o schimbare, pentru ca schimbarea vine in primul rand din fiecare dintre noi; s-a inteles ca noi credem in oameni care misca lucrurile si ca tot ce incercam sa facem este sa aratam ca nu e nevoie de mecanisme complicate pentru a ajunge, pas cu pas, spre o destinatie mai buna decat cea in care suntem acum.
 

Pentru ca oamenii au inteles ca Tara lui Andrei este si tara lor, si a vecinului sau a colegului de munca, este tara noastra, a tuturor. Si tara asta are nevoie de noi s-o facem putin mai buna in fiecare zi.

La ce ne obliga acest premiu

Ne obliga la ceva ce ne-am asumat deja, doar ca premiul ne reaminteste ca nu trebuie sa ne oprim sau sa ne poticnim pe undeva pe drum.
 

Ne obliga sa continuam sa strangem oamenii impreuna, sa sincronizam energiile si sa le indreptam in directia constructiva, sa incercam sa schimbam lumea care ne inconjoara, dar cu ajutorul si dorinta ei.
 

Ne obliga sa crestem programul demarat in parteneriat cu Ministerul Sanatatii care contribuie la acoperirea nationala a retelei de telemedicina de urgenta ce „aduce” specialistii chiar langa bolnavul aflat in stare critica. Pana acum, datorita acestui sistem de diagnosticare la distanta, au crescut cu 25% sansele de supravietuire pentru cei care erau plimbati prin spitale lipsite de personal calificat sau de aparatura performanta.
 

Multumim

Multumim celor care se implica, celor care raspund apelurilor noastre, celor care spun DA si care chiar fac ceva cand vine vorba de a schimba in bine lucrurile din jurul lor. Multumim voua, pentru ca doar impreuna am reusit sa ajungem unde suntem astazi.
 

Multumim proiectului initiat de Realitatea TV, "Zece pentru Romania", care incearca in fiecare an sa arate cum valoarea inseamna mult mai mult decat notorietate si cum evolutia spre o Romanie moderna nu este un vis imposibil, trebuie doar sa stii incotro sa privesti, pentru a vedea ca sunt oameni care deja incearca asta si sa li te alaturi lor.

Atunci cand pleci la drum stii unde vrei sa ajungi. Un calator profesionist isi  propune cel putin un obiectiv in calatoria sa, folosindu-se de resursele pe care si le-a alocat din timp, planificandu-si etapele. Din cand in cand, isi reface planul in functie de ce intalneste pe traseu si de banii care i-au ramas. Isi face evaluarea locurilor pe care le-a vazut, a oamenilor intalniti, a experientelor traite si a cunostintelor insusite. Si merge mai departe.

Cam la fel e si pentru cei care lucreaza in proiecte de responsabilitate sociala. Stabilesc traseul, etapele, punctul terminus al calatoriei lor si pleaca la drum cu tolba mai mult sau mai putin plina, dar entuziasmati ca pot schimba lumea.

Dar drumul nu e, de cele mai multe ori, asa cum l-ai planificat, oamenii intalniti nu sunt intocmai cum ai sperat, iar finalul calatoriei nicidecum acolo unde l-ai proiectat. Pentru ca drumul responsabilitatii sociale nu e o cale batatorita. Pe masura ce inaintezi si afli mai multe, cu atat iti dai seama ca stii mai putin. Calatoria asta o incepi tu si trebuie continuata de altii. Si dupa ce parcurgi o parte din drum iti dai seama ca trebuie s-o iei de la capat. Ce calatorie mai e si asta, ai spune?

Una grea, dar frumoasa, ar raspunde toti cei pe care ii stiu implicati in proiecte de CSR. Pentru ca oricat de sinuos ar fi drumul, e presarat cu rezultate reale. Chiar daca uneori deviezi de la traseu, chiar daca alteori iti vine sa renunti. Atunci cand pui pe harta tot ce-ai realizat alaturi de oamenii intalniti in drumul tau, stii cum sa continui, si mai ales de ce.

Aici este harta calatoriei noastre, a celor de la Petrom. Am pus in ea aproape tot ce am realizat in 2009, pentru ca lumea in care traim sa fie ceva mai buna. Asa cum imi place mie sa spun, unii am facut-o din desteptaciune, altii din suflet. Important este ca am reusit sa miscam putin lumea.
 

Le multumim tuturor colegilor si partenerilor nostri care ne-au ajutat, astfel, sa mergem mai departe! 

Se spune ca, mai important decat sa castigi, este sa participi…In fapt, e adevarat. Dar cati dintre noi am acceptat, atunci cand am pierdut un concurs, acest lucru?

Este al doilea an in care organizam “Scoala lui Andrei”, aceasta extraordinara competitie, in care elevii si profesorii din Romania incearca sa schimbe in bine lumea din jurul lor. Este al doilea an in care echipa care lucreaza la acest proiect se ataseaza de ideile voastre, de proiectele inscrise, chiar si de numele pe care vi le-ati ales! Niciodata nu v-am vorbit despre acesti oameni, care de cateva luni muncesc pentru ca acest concurs sa se desfasoare in cele mai bune conditii, cu egale sanse pentru toata lumea.

Am avut si noi, in echipa noastra, divergente de idei: unii au sustinut ca alegerea castigatorilor de catre un juriu lasa loc subiectivitatii, altii au sustinut ca cel mai democratic mod de a alege este votul public. Am ales ambele variante, mai intai votul public pentru ca am considerat ca este un mod de a invata echipele sa-si promoveze demersurile, dar si pentru ca este un exercitiu democratic pe care trebuie sa-l invatam, pana la urma. A iesit….ca in viata… Unii au fost “inventivi” si au gasit o metoda de a multiplica voturi, altii au plecat cu calculatorul in brate ca sa stranga “votanti”, altii au invatat sa apeleze la jurnalisti, altii s-au resemnat.. Unii vor pleca in tabara, altii nu.

Poate ca suna din nou ciudat sa va spun asta, dar nici unul dintre cei aproape 6000 de copii care au participat la Scoala lui Andrei nu a pierdut. Chiar daca acum unii sunt putin tristi. Si noi am fost, pentru ca am citit toate propunerile voastre, am vazut tot ce ati realizat si am inteles ca e imposibil sa alegi. Una dintre colegele mele spunea: “S-au intamplat in Romania cel putin 241 de fapte bune!” Si asta e lucrul cel mai important!

Nu lasati acestei idei frumoase sa dispara, iar noi, cei din Tara lui Andrei, va vom sprijini sa le duceti mai departe! E o promisiune!

Si, nu uitati ca urmeaza votul juriului! Haideti sa fim o singura echipa si sa le tinem pumnii celor 24 de echipe!

5 Iunie 2010. O zi frumoasa de vara, cu o lumina speciala. Nu pentru ca am sarbatorit Ziua Mediului, ci pentru ca asa am simtit-o eu.. Da, sambata a fost Ziua Internationala a Mediului. In urma cu 4 ani, atunci cand intram in lumea “CSR”-ului, putini romani stiau ca exista o astfel de zi. Si mai putini faceau ceva pentru mediu sau… de fapt, pentru ei!

Sambata, alaturi de voluntarii Tarii lui Andrei, am fost in parcul Herastrau. Va las sa priviti fotografii din parcurile bucurestene in care am fost si sa vedeti singuri cum s-a schimbat lumea in care traim..

Cititi si comentariile la articolul lui Ionut Oprea despre Ziua Mediului sau urmariti proiectele copiilor din “Scoala lui Andrei”. S-a schimbat ceva, nu-i asa?



Povestiti-ne si voi ce ati facut de Ziua Mediului ! Daca ati primit flori de la voluntarii Tarii lui Andrei, aratati-ne unde le-ati plantat la contact@taraluiandrei.ro !