Universitatea de Arte Plastice din Bucuresti a dorit infiintarea in cadrul Facultatii de Pedagogie a unui master care sa-i pregateasca pe studenti pentru a deveni profesori in domeniul educatiei nonformale. Doamna Speranta Farca, cercetator la Institutul de Stiinte ale Educatiei si conf. univ. dr. (asociat) la Departamentul pentru Formarea Cadrelor Didactice al UNArte Bucuresti, spunea pe blogul dumneaei ca muzeele, desi sunt un spatiu de invatare ce ofera foarte multe oportunitati de a transforma procesul de invatare intr-unul foarte atractiv, sunt vizitate din ce in ce mai rar si acest lucru se intampla pentru ca sunt institutii pasive. Vizitatorii pot doar sa priveasca exponatele si sa asculte un ghid (acolo unde acesta exista) dar nu li se ofera programe care sa-i ajute sa transforme vizitarea unui muzeu intr-o lectie atractiva.

Infiintarea masterului de "Educatie prin Arte Vizuale" in 2010 nu a venit ca o surpriza, pentru ca numerosi studenti ai Universitatii de Arte Plastice Bucuresti s-au implicat de-a lungul timpului in proiecte menite sa transforme aceste expozitii pasive in ceva mai mult, aducand vizitatorii fata in fata cu metodele de educatie nonformala.

Masterul despre care vorbim se adreseaza studentilor de la Arte Plastice din intreaga tara, dar si absolventilor de Psihologie si alte discipline. Educatia nonformala in domeniul Artelor Plastice este o nisa atractiva daca luam in considerarea dezvoltarea programelor de educatie nonformala din ultimii ani.

Dupa absolvirea masterului de "Educatie prin Arte Vizuale", un absolvent poate crea si implementa programe de educatie nonformala pentru dezvoltarea creativitatii, pentru sensibilizarea in fata valorilor si proiecte pentru relaxare sau diminuare a stresului. Aceste cursuri pot iesi din scoli, se pot "preda" copiilor in spitale, camine si centre de plasament, in centre dedicate parintilor sau batranilor, in spatii neconventionale. Absolventii pot alege 3 elemente importante in educatia nonformala - locul de desfasurare, abilitatile deprinse la finalul cursurilor si metodele folosite in timpul lor.

Educatia nonformala este un domeniu foarte atractiv pentru multi tineri prin nivelul de independenta pe care il ofera si prin oportunitatile existente pe piata muncii si pe piata serviciilor. Grupurile de oameni cu care formatorii intra in contact sunt foarte diferite si imbogatesc experienta si puterea de intelege a acestora, astfel ca de la curs la curs formatorul devine mai bine pregatit in vederea interactionarii cu diferite clase sociale, invata cum sa capteze atentia oamenilor cu preocupari diferite si reuseste sa modifice perceptia cum ca procesul de invatare se poate realiza doar intr-un sistem de predare-memorare-evaluare.

Primii formatori in arte vizuale vor absolvi masterul in scurt timp si speram sa auzim cat mai des despre proiectele lor, poate chiar sa si scriem aici, pe Jurnal, despre ele.

[Preluare a unui articol publicat pe blogul doamnei Speranta Farca]

Nu intotdeauna e simplu sa vezi un produs nou intr-un morman de fier vechi ori intr-o gramada de cutii din aluminiu proaspat varsate dintr-un container pentru colectarea selectiva. Fara a vrea sa transformam Jurnalul intr-o rubrica de "green shopping", o sa va aratam cateva dintre obiectele obtinute din materiale reciclate care noua ni s-au parut foarte interesante.  

Stim ca biciclistii tin foarte mult la bicicletele lor (vechi sau noi, scumpe ori din contra) si credem ca dupa ce acestea isi vor depasi perioada de functionare ar arata foarte bine in diferite camere din casa. Andy Gregg a petrecut multa vreme pe bicicleta si in atelierele de reparare a bicicletelor - ceea ce a contribuit la alegerea unui drum neobisnuit in viata – e designerul din spatele bikefurniture.com, adica locul unde se gasesc scaune pentru baruri, mese pentru cafea, fotolii si alte lucruri facute prin reciclarea partilor componente ale bicicletelor.

Pe site-urile cu produse eco poti gasi lucruri mai ieftine dar si foarte interesante. Pe uncommongoods.com poti gasi pahare din parbrize reciclate si farfurii din sticla reciclata, pe musuchouse.com gasesti veioze din deseuri electrice reciclate, iar pe earthlovershopping.com descoperi o multime de boluri din metal reciclat (la fel de simpatice cum e cel din imaginea din dreapta).

La capitolul creativitate noi oferim maximum de puncte celor de la Cardboard Safari care au gasit o intrebuintare surprinzatoare cartonului reciclat – l-au transformat in trofee de vanatoare.

Noi ne inchidem aici lista, mai sunt cu siguranta multe lucruri de descoperit si asteptam sa ne aratati si voi produsele voastre favorite din materiale reciclate aici, in comentarii, sau pe Facebook.

Am stat de vorba cu Despina Iancu, Enterprise Development Associate al organizatiei NESsT in Timisoara, despre antreprenoriatul social in Romania si despre nivelul la care a ajuns acesta, cu accent pe domeniile in care se observa trend-uri in antreprenoriatul social. Absolventa a Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti si a unui program de internship la NESsT, Despina a ajuns Enterprise Development Associate; ea se ocupa de activitatile de dezvoltare ale organizatiei si face consultanta pentru proiectele din Romania sustinute de NESsT.

Ce este NESsT si ce face in Romania?

Din 1997, NESsT lucreaza pentru dezvoltarea sustenabila a intreprinderilor sociale ce contribuie la rezolvarea unor probleme sociale critice din tarile in curs de dezvoltare (Europa Centrala si de Est si America Latina). NESsT ofera atat asistenta tehnica cat si suport financiar organizatiilor pentru dezvoltarea si implementarea intreprinderilor sociale.
NESsT este prezenta in Romania din 2007 si a organizat doua competitii ale intreprinderilor sociale pana in prezent. Peste 100 de organizatii au aplicat, iar 61 au primit training bazat pe metodologia NESsT. In Romania sunt in prezente 10 organizatii care primesc sprijin financiar si suport tehnic din partea NESsT; Romanian American Foundation (RAF) este partenerul principal al NESsT in Romania, prin initiativa sa de sprijinire a antreprenoriatului (www.rafonline.ro).
NESsT asteapta cu nerabdare sa lanseze a treia competie in toamna lui 2011.

Care este definitia NESsT pentru antreprenoriatul social?

NESsT foloseste termenul de antreprenor social pentru a se referi la o organizatie a societatii civile ce deruleaza activitati de afaceri drept mijloc de-si a genera venit si/sau de a creste impactul misiunii (de exemplu: prin crearea de locuri de munca pentru persoanele dezavantajate).
NESsT foloseste termenul de intreprindere sociala cu referire la o afacere infiintata cu scopul rezolvarii unei probleme sociale critice. Multe dintre intreprinderile sociale din portofoliul NESsT sunt detinute si administrate de catre organizatii nonprofit, generand venit pentru sustinerea programelor sociale si sporirea impactului social.

Care sunt caracteristicile unui proiect de antreprenoriat social de succes? Un antreprenor “clasic” poate vedea daca afacerea sa e una de succes uitandu-se la ce profit are, ce face un antreprenor social?

O intreprindere sociala difera de o intreprindere clasica prin faptul ca rezolva o problema sociala, si o face intr-un mod sustenabil, creand beneficii de lunga durata pentru societate.
In timp ce un antreprenor clasic masoara performanta in termeni de profit, un antreprenor social masoara succesul atat prin prisma impactului pe care il are asupra societatii, cat si prin rezultatele financiare (profit). De asemenea, de multe ori profitul realizat este reinvestit in întreprinderea sociala.

Din experienta voastra, care sunt domeniile in care este cel mai usor sa dezvolti un proiect de antreprenoriat social?

In unele cazuri, intreprinderea sociala ofera oportunitati de angajare pentru persoane ce apartin comunitatilor marginalizate. In alte cazuri, acestea ofera produse si servicii unor grupuri dezavantajate sau unor comunitati cu venituri reduse. Este dificial sa spunem ca exista un domeniu in care este mai usor sa dezvolti o întreprindere sociala. Din experienta noastra am observat ca exista un interes semnificativ privind crearea de locuri de munca pentru grupuri dezavantajate (persoane cu dizabilitati, mame aflate in situatii de risc, tineri cu HIV etc). Asta se datoreaza in mare parte esecului guvernului si al sectorului privat de a integra aceste persoane, de altfel capabile, pe piata muncii.
Succesul depinde de asemenea de resursele pe care le are antreprenorul. Aici nu ne referim doar la resurse financiare. Abilitatile, infrastructura si reteaua de parteneri pot si ele juca un rol important in dezvoltarea unei intreprinderi sociale. Un alt aspect critic este nivelul de implicare si dedicare, eforturile puse in acest proiect. Pot fi idei de intreprinderi sociale foarte bune care nu ajung sa aibă succes datorita lipsei de implicare din partea echipei. La fel ca la oricare afacere, dureaza pana se ajunge la sustenabilitate financiara si e foarte important sa se tina cont de asta chiar de la inceput.

Unde ar trebui sa caute sprijin un antreprenor social aflat la inceput de drum?

In primul rand, noi l-am sfatui sa caute sprijin de specialitate pentru a evita investirea de resurse valoroase intr-un proiect ce nu va aduce rezultatele dorite. La fel ca pentru orice afacere, faza initiala de planificare este cruciala: in aceasta etapa se pot invata multe despre piata, competitie, preturi adunand astfel informatii relevante pentru a stabili viabilitatea ideii de afacere. Daca nu are cunostinte de afaceri, poate, bineinteles, apela la cineva cu experinta in domeniu. Invitam potentialii antreprenori sociali sa aplice la Competitia Intreprinderilor Sociale NESsT (ne gasiti la http://www.nesst.org). Pe langa metodologia specifica NESsT, am dezvoltat si o retea a oamenilor de afaceri (Business Advisory Network – BAN) ce cuprinde profesionisti dispusi sa isi impartaseasca cunostintele de specialitate pentru a rezolva o problema sociala.
Daca se cauta doar de sprijin financiar, Fondul Social European este o optiune buna, desi implica un proces foarte birocratic, lipsit insa de o abordare ce presupune implicare angajata, ce caracterizeaza etapa de dezvoltare a intreprinderii sociale si de care depinde modul in care aceasta va fi implementata. Din aceasta privinta, NESsT are o abordare unica prin programul NESsT Venture Fund – singurul fond de investitii in intreprinderi sociale din tarile in curs de dezvoltare – noi adoptam o abordare de tipul „investitiilor filantropice” ce aplica cele mai bune practici din lumea de afaceri si investitii, oferind intreprinderilor sociale atat suport financiar, cat si consultanta directa si mentorat.

Cum vi se pare gradul de dezvoltare al antreprenoriatului social in Romania in comparatie cu cel din alte tari?

In general intreprinderile sociale functioneaza mai mult sau mai putin la fel in toate regiunile unde este prezenta NESsT. Spre exemplu nu sunt diferente intre Chile si Romania in ceea ce priveste provocarile de care se pot lovi acestea.
Totusi, ceea ce a adus conceptul de întreprindere sociala in centrul atentiei in Romania a fost disponibilitatea Fondurilor Structurale Europene ce au drept scop dezvoltarea economiei sociale si a integrarii sociale. Aceste fonduri au creat noi oportunitati pentru intreprinderile sociale. Astfel, finantarea oferita de UE a determinat mult actori sa se implice in promovarea si dezvoltarea antreprenoriatului social in Romania, din nefericire, de multe ori intr-un mod orientat mai mult spre caritate si mai putin spre sustabenilitate si piata.
Din experienta noastra, intreprinderile sociale detinute de ONG-uri au inca nevoie de suport de specialitate in ceea ce priveste activitatile de afaceri: proiectii financiare, vanzari, distributie etc.

Daca ar fi sa oferiti un sfat unui tanar de 20-25 de ani ce se gandeste sa devina antreprenor social – care ar fi acela?

Pentru a deveni un antreprenor social de succes este important sa ai un plan indraznet dar realist cu un potential ridicat de a rezolva o problema sociala. Sa nu investesti resurse intr-o idee fara o cercetare minimala a pietei. Entuziasmul si motivarea sunt de asemenea foarte importante. Alege ceva in care crezi cu adevarat si atunci toate eforturile depuse vor parea mai usoare.

Google a urat Sarbatori Fericite utilizatorilor sai printr-o donatie de 20 de milioane de dolari catre asociatii si fundatii din intreaga lume. 1 milion de dolari a ajuns la Fundatia Ashoka pentru a sustine programul sau pentru antreprenorii ce activeaza in domeniul stirilor si al cunoasterii. Google si-a propus sa faca lumea mai buna donand in fiecare an 1% din profiturile sale. Anul acesta suma totala a donatiilor companiei americane se va ridica la 140 milioane de dolari. Nu surprinde pe nimeni faptul ca o parte din donatia aceasta a Google a ajuns la Ashoka.

Fundatia este cel mai mare generator de schimbare sociala din lume, ce deruleaza proiecte inovative in 70 de tari din lume. Ea a fost creata in 1980 de catre Bill Drayton la Washington. El si-a dorit sa sprijine antreprenorii sociali sa rezolve problemele lumii cu ajutorul solutiilor inovative ce aduc rezultate extraordinare si imbunatatesc vietile a milioane de oameni. A crezut in abilitatea simplilor cetateni de a produce schimbari sociale fara a astepta ca institutiile publice sau guvernele sa se implice. A avut dreptate iar de la cei 50.000 de dolari pe care i-a avut la dispozitie in 1980 fundatia, aceasta a avut in ultimii 5 ani bugete anuale mai mari de 30 milioane de dolari. Banii pe care ii foloseste Ashoka pentru a sprijini diferite proiecte ale antreprenorilor sociali din intreaga lume provin de la antreprenori de succes si de la companii private, niciodata de la guverne.

Printre miile de antreprenorii sociali ajurati de Ashoka s-au numarat si Jimmy Wales (co-fondator Wikipedia) si Muhammad Yunus - castigator al premiului Nobel pentru pace in 2006 pentru eforturile facute alaturi de Grameen Bank (organizatie ce ofera micro-finantari oamenilor saraci) pentru a eradica saracia.

Ashoka si-a demonstrat puterea de a transforma comunitati cu ajutorul cetatenilor simpli, acum e timpul si ca Tara lui Andrei sa faca acest lucru si va reamintim ca programele noastre de finantare va stau la dispozitie.

Luna aceasta ne-am indreptat atentia asupra voluntariatului si a oamenilor care au invatat ca lucrurile nu se schimba in bine de la sine, ca e nevoie de multa munca si cateodata si de sacrificii. Cel mai impresionant proiect de voluntariat de pana acum – Let's Do It Romania –  spune  povestea a sute de mii de oameni ce-au iesit din casa inarmati cu manusi, saci, rabdare si entuziasm pentru a reda curatenia unor locuri ce erau acoperite de PET-uri si pungi, dar si pe cea a unor voluntari ce au trait pe 25 septembrie una dintre cele mai intense experiente din viata lor,  aceea de a coordona cel mai mare proiect de voluntariat din Romania.  Liana, Anamaria, Anca, Oana, Geo, Dan, Andrei, Adrian si multi altii au aflat in acea zi daca munca lor din ultimul an a reusit sa aduca rezultatele sperate.

Pentru ca am aflat de curand ca nu vor sa se opreasca dupa primul an, le-am rugat pe Anamaria Hancu si pe Oana Bratila sa ne spuna ce asteapta de la 2011.

Anamaria, coordonator al echipei de comunicare a Let's Do It Romania, ne-a spus urmatoarele: "Cei peste 200 000 de oameni care au iesit la curatenie pe 25 septembrie, toti oamenii care s-au alaturat echipelor de organizare, fie ca este vorba despre autoritati, companii, mass-media, ONG-uri sau persoane publice, au reusit sa faca imposibilul realitate. Si nu a fost usor. Si nici putin lucru. Dar a meritat cu siguranta la finalul zilei cand am stiut cu totii, cu mic, cu mare, ca am produs un inceput din schimbarea pe care ne-o dorim atat de mult.

Pentru 2011, imi doresc mult ca Let’s Do It, Romania! sa nu se opreasca aici si, sustinuta de si mai multi oameni energici si pozitivi, sa faca pasi tot mai siguri spre o Romanie mai curata, mai verde, mai inspirata, o Romanie in care lucrurile frumoase se intampla atunci cand oamenii se unesc pentru o cauza comuna in care cred.

Pentru Let’s Do It, Romania!, dar si pentru Romania, 2010 a fost anul in care lucrurile in ceea ce priveste protectia mediului au inceput sa se faca la scara mare, cu actiuni integrate. Ne asteapta un drum lung in fata, dar la final, sunt convinsa ca va merita. Let’s Do It, Romania! Continua!"

Oana, care face parte din echipa de comunicare a Let's Do It Romania, ne-a spus ca tot ce-si doreste ea pentru Let's Do It, tine mai mult de ce isi doreste pentru romani. "Sper ca incepand cu 2011 sa invatam sa ne iubim si sa ne respectam mai mult. Odata ce vom reusi sa facem asta, drumurile pe care vom trece vor deveni si ele mai curate. Si o data ce vom reusi sa ne respectam atat pe noi, cat si pe cei din jurul nostru mai mult, vom putea si pretinde sa fim respectati de catre ei. Si nu ar trebui sa ne fie rusine sa facem asta. Stiu sigur ca fiecare dintre noi are un prieten care arunca pe jos, fie ca vorbim de un muc de tigara sau de un servetel. Mi-ar placea ca in 2011 fiecare dintre noi sa isi propuna sa faca un prieten sa respecte mai mult. Nu neaparat natura, ci pe cei din jurul sau." Mai spera si ca in 2011 echipa sa bea cate un pahar de sampanie pentru fiecare noua lege introdusa prin lobby-ul LDIR si in spiritul LDIR.

Cum cei din echipa Let's Do It Romania isi doresc lucruri frumoase, ne alaturam si noi lor si sperantelor lor pentru 2011 si promitem sa facem tot ce putem pentru a realiza si mai multe lucruri frumoase in noul an.

In vara anului 2007 mergeam alaturi de alti 20 de voluntari ai Asociatiei Salvati Dunarea si Delta la Sfantu Gheorghe. Nu pentru a ne bucura de cerul plin de stele, de luminile farului din apropiere in noptile in care tantarii erau fericiti si ne lasau in pace, nu pentru a ne bronza pe plajele aproape pustii sau pentru a ne bucura de mancarea pescareasca si de plimbarile cu trocariciul. Mergeam sa strangem gunoaie. Pe langa clasicele PET-uri ce erau pe jumatate ingropate in nisip si pungile nelipsite din orice particica a Romaniei, am mai gasit si butoaie, anvelope, sticlute de parfum, blendere, telefoane mobile si multe alte lucruri. Multi dintre cei ce ne vedeau isi dadeau coate si radeau de noi: "gunoierii" cu sepci si tricouri albe.

Un an sau doi mai tarziu strangeam alte gunoaie, de data asta dintr-o padure de langa Bucuresti (daca imi aduc bine aminte) alaturi de cei de la EcoAssist. La radacinile copacilor nu erau ciuperci sau tufisuri cu mici si frumoase flori, ci mormane de PET-uri, pungi, caserole, carti de vizita si contracte, haine vechi si alte minunatii lasate in urma de "picnicari" si agenti de vanzari. Si atunci treceau oameni pe langa noi si-si dadeau coate si radeau. Tot "gunoieri" ne-au numit si ei.

Voluntariatul de mediu nu inseamna doar plantat de puieti, workshopuri despre reciclare ori lansari de bloguri eco. Inseamna si strans de gunoaie. Pe 25 septembrie Romania a avut 200.000 de oameni carora nu le-a pasat ca sunt numiti "gunoieri" de catre cei ce priveau de pe margine. "Let's Do It, Romania" a invatat 200.000 de romani ca nu e rusinos sa iti faci tara mai curata, ca exista o singura activitate in voluntariatul de mediu ce aduce "instant gratification": curatenia. Nu trebuie sa astepti ca acei puieti pe care i-ai platat sa se transforme intr-o padure, nu trebuie sa astepti ca niste oameni sa-si schimbe comportantul ori sa faca alte alegeri cand merg la cumparaturi. Dupa ce faci curatenie vezi imediat ca locul pe care l-ai gasit ca pe o patrie a PET-urilor arata ca un colt dintr-o padure, ca o plaja din Sfantu Gheorghe, ca un cartier sau un parc normal.

Exista mai multe studii facute de experti in dezvoltare organizationala ce arata ca voluntarii dobandesc abilitati ce le sunt utile in cariera. Unul dintre aceste studii este cel al lui Colette Ellis. Voluntarii au fost intrebati care au fost abilitatile pe care si le-au dezvoltat in vreme ce faceau voluntariat si care le-au fost folositoare in cariera. Topul este urmatorul:

1. Comunicare
2. Leadership
3. Munca in echipa
4. Strangere de fonduri
5. Rezolvarea problemelor
6. Vorbire in public

Unii dintre voi se vor intreba ce anume poti face intr-o fundatie sau intr-o asociatie ce-ar putea sa-ti dezvolte aceste abilitati. Nu e nevoie sa lucrezi in organizatii diferite sau pe multe proiecte, e de ajuns sa faci parte din echipa unui singur proiect si sa alegi organizatia care isi implica voluntarii pe tot parcursul procesului de concepere, planificare si implementare a proiectului.

Comunicarea se face atat pe orizontala cat si pe verticala. Ca voluntar va trebui sa comunici eficient atat cu toti colegii tai, cat si cu managerul de proiect, cu directorul organizatiei nongurvenamentale si cu oameni din exterior: angajati ai unor institutii publice sau private, reprezentanti ai presei si ai beneficiarilor etc.

Leadershipul se invata mai greu, dar tine foarte mult de cum privesti tu rolul tau vis a vis de ceilalti membrii ai echipei. Daca vei fi omul ce reuseste sa-i inspire pe altii, cel care nu deleaga indatoriri pentru ca nu vrea sa-si bata capul, ci pentru ca stie ca altcineva se pricepe mai bine la un anumit lucru, nu mai ai mult pana la statutul de lider.

Cand ajungi prima oara intr-o organizatie, indiferent de natura ei, ti se spune ca munca in echipa e importanta. Nu ai de ce sa crezi oamenii pe cuvant, dupa prima victorie obtinuta in echipa te vei convinge ca are un gust mai dulce decat daca ar fi fost obtinuta de unul singur.

Scrierea cererilor de finantare si a propunerilor pentru potentiali sponsori te invata sa nu irosesti timpul oamenilor, sa te concentrezi pe ceea ce este mai important, sa inveti sa vinzi idei. Orice angajator si-ar dori ca angajatii sai sa stie cum sa faca un client sa se bucure ca o anumita oferta i-a fost facuta lui si nu altcuiva.

Nu foarte multi oameni stiu sa rezolve probleme. Se poate spune ca este un talent ce poate fi dobandit prin experinta. Situatiile neprevazute te invata ca nimic nu este imposibil si ca intotdeauna poate fi gasita o cale de rezolvare a unei probleme. Trebuie doar sa inveti cum sa identifici corect care sunt acei oameni care te pot ajuta, cum sa gasesti informatiile despre care crezi initial ca nu pot fi gasite nicaieri.

Voluntariatul te pune de foarte multe ori in situatia de a fi in fata unor necunoscuti si de a le vorbi despre proiectele in care te implici si cum lucrul acesta poate ajuta alti oameni. Daca ar trebui sa vorbesti doar despre ceea ce tu vrei sa faci ar putea fi greu, dar stiind ca exista oameni care au nevoie ca tu sa fii coerent si sa convingi ti-e mai usor sa treci peste emotii.

Data viitoare cand gasesti o problema pe care ai vrea sa o rezolvi, gandeste-te la solutii si la ce ai putea invata tu facand acel lucru. O sa descoperi ca voluntariatul nu-ti aduce doar bucuria de a-i ajuta pe altii, dar si pe aceea de a te ajuta pe sine.