‹ înapoi la blog

02 August 2019 | Educaţie

Tabăra Meseriașilor, o experiență transformatoare de fiecare dată

Reteța de succes a Taberei Meseriașilor?

Oamenii.

Ei sunt cei care fac ca ea să devină Tabăra la care se înghesuie toți voluntarii și pe care elevii o țin în suflet mult timp după.


Portret de voluntar

Busu e voluntar în Tabără pentru al 3 lea an și spune că pentru el a fost dragoste la prima vedere.

“România are o nevoie uriașă de meseriași în multe domenii și lucrul ăsta m-a determinat să mă înscriu ca voluntar acum 2 ani.În fiecare am întâlnit copii minunați, cu povești de viață de la care ai ce învăța.”

Pe Raluca am întâlnit-o cu un zâmbet cald și o îmbrățișare tare generoasă, chiar și după un drum de o noapte cu trenul de la Satu Mare.

E pentru al doilea an în Tabără și este printre elevi de la prima oră a dimineții, când face înviorarea cu ei, până seara, când îi trimite la somn.

“Am simțit şi trăit experiența taberei foarte intens.Locul ăsta e şansa fiecăruia la creştere, transformare şi motivație. E un lucru ENORM datorat unei echipe întregi de prieteni, cu un scop comun fabulos. Iar elevii sunt fantastici.”

Tot din categoria ‘’veteranilor’’ face parte și Ovidiu care a venit în Tabără acum 3 ani ca profesor și a întâlnit o colegă din Buzău în postura de voluntar care l-a convins apoi să revină anul următor.

“Am avut parte de o experiență transformatoare: am reușit să văd copiii exact așa cum sunt în momentele lor bune și vesele, dar și în cele nu tocmai fericite. Am putut să îi felicit sau, la nevoie, să empatizez cu ei pentru a le oferi sprijin în procesul de depășire al situațiilor critice.”

Aflat la final de săptămână, Ovidiu recunoaște că și săptămâna asta a fost plăcut impresionat puternic de experiența din Tabăra Meseriașilor.

“Am avut privilegiul să cunosc o serie de copii extraordinari care, sub îndrumarea mentorilor, au reușit să își dezvolte personalitatea și totodată, să devină conștienți că respectul de sine, dar mai ales respectul pentru lucrul bine făcut, reprezintă cheia succesului”, spune el.

Voluntarii care au venit pentru prima oară în tabără au fost cu totul luați prin surprindere, dar s-au adaptat rapid.

“Elevii sunt plini de surprize, sunt mai puternici decât am crezut vreodată că poate fi un om care a trecut prin multe. Cu toate astea, ei zâmbesc mereu, au un bun simț ieșit din comun și un suflet minunat. Îi iubesc pe toți!”, spune emoționată, între două ateliere și o ședință, Andreea.


Portret de elev

Edi a aflat de noi din caravană și recunoaște că nu era convins să aplice, dar a găsit un videoclip pe Facebook și l-a dat pe spate, zice el.

Puțin mai timid la prima impresie, Răzvan e de fapt un mecanic foarte hotărât.

“Am venit în Tabăra Meseriașilor ca să-mi descopăr potențialul. Atelierul de gestionare a emoțiilor mi-a plăcut mult, m-a ajutat să mă gândesc la relația cu părinții mei. Atelierul practic mă încântă pentru că bunicul meu a avut nevoie de un scaun pentru persoane cu dizabilități și știu ce înseamnă. Mă bucur că îi putem face pe alții fericiți prin munca noastră”, povestește el.

David muncește de la 14 ani într-o spălătorie auto, iar după terminarea liceului vrea să-și continue studiile la seral și să se angajeze la firma unchiului lui ca șofer de tir. La activitatea de Living Library a fost interesat de discuția despre obstacole și cât de importante sunt ele în formarea caracterului.

Atelierul de gestionare a emoțiilor le-a arătat elevilor că e important să lucreze și pe plan personal, nu numai profesional, dacă își doresc să ajungă sus în carieră.

“Recunosc că și eu am plâns, dar m-am simțit mult mai bine după și am plecat mai hotărâtă”, spune Elena.

„De la atelierul de emotii am învățat cum să tratezi oamenii mai bine și să ierți mai repede. Aveam nevoie de asta”, zice și Marian.

Cei 60 de viitori mecanici din prima serie a Taberei au recondiționat în ultimele zile 30 de scaune rulante care vor fi donate câtre Asociația Motivation.

Mișcați de gestul pe care urmează să-l facă, elevii au lucrat foarte atent toată săptămâna și au pus suflet la fiecare scaun pe care l-au recondiționat.

“Am avut un scaun așa mai mic, de copil, și când lucram m-am gândit că o să-l fac fericit”  – Marian.

“A fost frumos! Am lucrat la un scaun. L-am încurcat, l-am desfăcut și l-am pus la loc", spune Cosmin.

Călin a fost toată săptămâna vorbăreț la ateliere și le-a pus multe întrebări mentorilor. E foarte fericit că e aici, pentru că nu credea că o să prindă loc.

“Eram al 5-lea la rezerve și cumva am ajuns aici. Voiam să vin să lupt pentru bursă. M-ar ajuta să continui să fac ce-mi place, să repar de toate.”

Ivan a fost de curând în Anglia cu o bursă Erasmus+ unde a lucrat în două service-uri și și-a dat seama că e pasionat de mecanică. După ce termină liceul vrea să urmeze cursuri la seral în paralel cu un job, iar apoi să meargă la facultate.


Portret de mentor

Mentorii își doresc un singur lucru după aceste ateliere: ca elevii să își schimbe perspectiva și să înțeleagă că pot face orice dacă își doresc și sunt serioși.

“Viitorul mecanicii este despre a gândi mai mult cum să folosești instrumentele mai bine, nu despre negrul de sub unghii. Atitudinea lor s-a schimbat față de prima zi, poate pentru că au înțeles proiectul mai bine.”, spune Alexandru, ajutorul lui Gabi Onofrei, mentorul mecanicilor.

Gabi și-a făcut un renume, an de an, în Tabără, reușind excelent să le transmită elevilor cum se clădește respectul pentru o meserie.

‹ înapoi la blog